Cele mai recente date statistice evidențiază o mai bună conștientizare a faptului că principala modalitate de ieșire din criză și de reluare a creșterii economice este accelerarea procesului investițional. O confirmă și faptul că pe șapte luni din 2026 volumul investițiilor publice s-a majorat cu 14,83 miliarde de lei, ajungând la un nivel de 76,5 miliarde de lei. Din datele disponibile în momentul de față rezultă că această tendință s-a menținut în august, ceea ce atestă existența unor condiții ca, și în septembrie, să avem de-a face cu evoluții asemănătoare.
- Credit foto: www.magnific.com
În strânsă conexiune cu procesul investițional se află - cum bine se știe - dinamica activităților din construcții. Sporul față de perioada similară din anul precedent este de peste 5 procente.
Chiar dacă, pe ansamblu, nu au intervenit în anumite ramuri schimbări spectaculoase în bine, statisticile consemnează un număr semnificativ de entități economice care au obținut rezultate remarcabile, tot comparativ cu perioada similară din 2025. Practic, nu există domeniu de activitate fără unități de bază performante. Este îmbucurător că tocmai în sfera informaticii, la scara IT, în general, s-au revigorat sute de societăți comerciale al căror bilanț indică și un grad mai înalt de profitabilitate.
Dacă luăm în calcul barometrul reprezentat de execuția bugetară, constatăm lesne că au crescut șansele de reducere a deficitului anual la 6%. Tot în comparație cu 7 luni din 2025, în intervalul ianuarie - iulie 2026 deficitul bugetar s-a diminuat de la 3,99% la 2,34% din PIB. Este important că, pentru perioada care a mai rămas până la sfârșitul anului 2026, se anticipează evoluții similare.
Cum se vede, există câteva premise favorabile. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile într-un ritm mai moderat, respectiv cu 2,9% an/an.
Sigur, sporirea veniturilor constituie o dovadă a mai bunei colectări a taxelor și impozitelor, însă nu este cazul să subapreciem efectul direct și indirect al ameliorării situației financiare din numeroase entități de bază, la aproape toate categoriile de contribuabili. La fel de evidente sunt unele rezultate din sfera cheltuielilor bugetare. O bună parte a reducerilor s-a obținut prin gestionarea mai eficientă a fondurilor publice.
Firește, continuă să greveze în volumul total al cheltuielilor plățile substanțiale cu dobânzile. Prezintă un punct critic faptul că în comparație tot cu perioada similară din 2025, volumul dobânzilor a înregistrat o creștere de 26,5%, ajungând la o pondere de circa 7% în PIB.
Rezultatele de până acum în procesul de consolidare fiscală nu pot fi subapreciate, însă suntem încă departe de a atinge nivelurile optime, cele prevăzute în cunoscutele baremuri stabilite la Maastricht în urmă cu mai bine de trei decenii.
Prin urmare, o abordare realistă a evoluțiilor economico-financiare, în special de la începutul celui de-al treilea trimestru al anului, permite să se contureze necesitatea ca luna septembrie să marcheze o stabilizare a consumului, ca premisă a relansării întregii economii naționale. Un factor stimulativ și pentru alte ramuri îl constituie, într-o tot mai mare măsură, rezultatele, unele de-a dreptul spectaculoase ale promovării tehnologiilor de vârf, în special digitalizarea și promovarea pe o scară tot mai largă a inteligenței artificiale.
Toate aceste semnale ale realităților economico-sociale reprezintă, desigur, efectul unui număr mai mare de factori comparativ cu cei examinați până acum, însă tot atât de adevărat este că nici riscurile, nici provocările actuale nu trebuie subapreciate și, cu atât mai puțin, ignorate. Analizele echilibrate, ca fundament al deciziilor eficiente, pot și trebuie să determine ca punctul de inflexiune reprezentat de luna septembrie 2026 să devină o veritabilă rampă de lansare a mult doritei, mult necesarei, dar și posibilei reluări a unei creșteri economice robuste, sănătoase. Cu alte cuvinte, se impune ca posibilitatea să se transforme în realități palpabile.
