Importante momente aniversare tehnico-economice în 2016 (VIII)

Continuăm, în numărul de față, publicarea unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economică, ce vor fi marcate, în 2016, cu prilejul unor aniversări „rotunde". 

110 ani de la:

- Înființarea, în baza legii asupra brevetelor de invenții, a Oficiului Român de Invenții, care înregistra atât invenții românești, cât și „brevete de importații";

- Brevetarea, de către inginerul A. A. Beldiman, a sistemului de foraj cu motor la talpa sondei, acționat de un curent de apă sub presiune pompat prin prăjini. Sistemul, experimentat în 1910 la Câmpina, realiza până la 200 de lovituri pe minut asupra sapei;

- Darea în circulație în București, între Gara de Nord și bariera Sf. Vineri (astăzi, cartierul Bucureștii Noi), a unui tramvai acționat de o mașină cu abur, care nu a funcționat decât un an;

- Construirea, de către inginerul George C. Cosmovici, a cutiei cu ungere continuă pentru osiile roților vagoanelor de cale ferată în vederea evitării supraîncălzirii materialului rulant. Formată dintr-o singură piesă, închisă ermetic cu un capac pe fața anterioară, cutia, adaptată pe osia roții, a fost folosită cu rezultate superioare de căile ferate române și franceze;

- Realizarea, de către Traian Vuia, la Montesson, lângă Paris, a primului avion monoplan din lume, care s-a desprins de la sol cu mijloace proprii de bord, fără folosirea niciunei instalații ajutătoare, la 18 martie 1906. Avionul, având schelet metalic și fiind echipat cu un motor cu anhidridă carbonică și cu un tren de aterizare prevăzut cu roți pneumatice, a decolat, de la o înălțime de 0,60 m pe o distanță de 12 m. Abia la 13 septembrie, 23 octombrie și 12 noiembrie același an, inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santos Dumont a efectuat zboruri pe distanțe între 6 și 220 m, folosind un avion biplan, de construcție proprie;

- Deschiderea, la București, a Expoziției Generale Române, unde, în diverse pavilioane, erau prezentate realizările economiei naționale din ultimele decenii. Comisar general al expoziției a fost dr. Constantin Istrati. În cadrul expoziției a fost instalată prima centrală telefonică automată din țara noastră, cu 20 de numere, la care legătura era realizată prin selectoare rotative, separate pentru fiecare număr, inventate de americanul A. B. Strowger în 1898. La aceeași expoziție, Nicolae Teclu a prezentat o serie de invenții importante, constând în aparate pentru prepararea ozonului și bioxidului de carbon solid, pentru despicarea și inversarea flăcării, pentru sinteza și descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea, în orice moment, a compoziției aerului din mină în scopul evitării exploziilor de grizu etc.

105 ani de la:

- Introducerea în geometrie, de către Gheorghe Țițeica, a unei noi clase de curbe, cunoscute sub numele de „curbe Țițeica";

- Publicarea - de către Ludovic Mrazec împreună cu Ion Popescu-Voitești - a lucrării Contribuțiuni la cunoașterea pânzelor flișului Carpaților din România, prima sinteză tectonică asupra Carpaților Orientali, în care sunt distinse mai multe pânze de șariaj, legate fie de zona centrală a lanțului muntos, fie de depresiunile situate la est de acesta;

- Susținerea la Sorbona, de către inginerul George de Bothezat, a tezei de doctorat cu titlul Studiul stabilității avionului, fiind primul specialist aeronautic din lume care și-a luat doctoratul cu un subiect aviatic;

- Înființarea, la București, a primei fabrici de acumulatoare și pile electrice („Tudor"), care marchează începutul industriei electrotehnice în țara noastră;

- Realizarea, de către inventatorul Grigore Brișcu, a primei machete a unui elicopter („aerobrișca") cu două elice coaxiale și contrarotative și un platou pentru variația ciclică a pasului elicei prin variația unghiului de incidență al palelor acesteia, idee emisă și dezvoltată de el încă din 1910 în cartea sa Helicopterele, independent de aeronautul francez Paul Cornu, care, în 1909, se ridicase de la sol cu un elicopter având la bază un principiu similar;

- Brevetarea, de către profesorul Ion Stroescu (care a preconizat reducerea suprafeței portante a avioanelor) a unui sistem de hipersustentație cu totul original, folosind jeturi de aer. În același an (1911), a emis ideea aspirației stratului limită, precum și ideea aripii cu suflaj pentru obținerea sustentației;

- Construirea peste râul Bârlad, la Tecuci, a unui pod de beton armat cu boltă dublă încastrată, de 50 m deschidere, realizându-se, astfel, primul pod cu boltă de deschidere mare din țara noastră;

- Construirea, de către Gogu Constantinescu, în Marea Britanie, a sincronizatorului sonic, care permitea tragerea cu mitraliera printre palele elicei avionului în mișcare;

- Terminarea construcției primei conducte pentru transportul produselor petroliere de la Băicoi (jud. Prahova) la Constanța. Conducta, propusă de inginerul Anghel Saligny încă din 1899, a fost executată în baza legii votate de Parlament în 1911.