STREHAIA, realități și perspective

De ce consacrăm o întreagă pagină a publicației noastre micului oraș mehedințean Strehaia, localitate cunoscută în spațiul public mai ales prin personaje și întâmplări demne doar de așa-numita presă tabloidă? Răspunsul va rezulta, sperăm, din tot ceea ce vom consemna în continuare, dar înainte de a prezenta argumentele de rigoare, propunem cititorilor să mediteze asupra unei sintagme care ne-a rămas de la Mihail Sadoveanu: „Locuri unde nu se întâmplă nimic". Sunt, în țara noastră, 172 de orașe încadrate în categoria micilor localități urbane despre care se vorbește foarte puțin, cu toate că - și în asemenea „așezări" - pulsează viața, iar oameni deosebiți - în rândurile cărora nu puțini sunt ingineri - se străduiesc să confere urbei lor un grad mai înalt de civilizație, un nivel de trai - cât de cât - decent. O asemenea localitate - cum se va vedea - este STREHAIA.

Ce a fost, ce este, ce va fi...

Situat într-o zonă de confluență în care geografia, istoria, economia, cultura și-au pus o amprentă de neconfundat, orașul STREHAIA, cu cei aproximativ 10 000 de locuitori, a fost și continuă să fie un important nod feroviar și rutier. Imaginea pe care o oferă astăzi călătorilor și, în special, turiștilor, este una a contrastelor. Palatele (la propriu) ridicate încă din primii ani postdecembriști de câțiva bogătași de etnie romă sunt, evident, semne ale opulenței și gusturilor îndoielnice, iar pe locurile unde s-au ridicat în anii 1970 - 1980 din secolul trecut câteva întreprinderi industriale se află doar vagi semne ale existenței unei activități economice cândva intense. În rest, blocuri obișnuite, case de oameni gospodari, o îmbinare pitorească a urbanului cu elemente foarte vizibile de rural.
 

Ceea ce oferă, în prezent, STREHAIA privirilor celor care o vizitează nu trebuie să ducă în eroare pe nimeni. Schimbările din ultimul sfert de secol nu au avut numai efecte negative, iar reabilitarea Drumului Național 6, a rețelei de apă și canalizare a orașului, a Pieței centrale (orașul a fost vestit, pe vremuri, nu numai în țară, ci și peste hotare, datorită unui târg de vite de mare anvergură) sunt doar câteva semne ale unor procese investiționale incipiente menite să diminueze decalajele care despart STREHAIA sub aspect economico-social până și de alte localități din județul Mehedinți. În recenta campanie electorală pentru alegerile locale, s-au prezentat, în majoritatea cazurilor, programe realiste de modernizare mai accelerată a orașului, inclusiv prin valorificarea potențialului lui turistic. Se au în vedere nu numai resursele locale, ci și fondurile europene nerambursabile care vor putea fi accesate pe baza proiectelor în curs de definitivare.

Conectarea la prezent și viitor

Ce se află la ordinea zilei, pe agenda autorităților locale, în orașul atestat documentar, pentru prima oară, în 1471, adică în urmă cu 545 de ani? Reținem, între altele, câteva obiective din sfera ingineriei și ecologiei, aplicarea unui plan complex de colectare și reciclare a deșeurilor, instituirea de reguli obligatorii pentru înlăturarea surselor de poluare a tuturor componentelor de mediu, creșterea eficienței energetice, în special prin reabilitarea termică a blocurilor.

De asemenea, se află în curs de aplicare un program de ocrotire a patrimoniului turistic, în primul rând a Mănăstirii Strehaia, de a cărei existență sunt legate momente importante din istoria noastră națională. Tocmai prin ceea ce a reprezentat, de-a lungul timpului, acest centru iradiant de credință, s-au consemnat fapte de seamă ale lui Mihai Viteazul, fost bănișor de Strehaia, ale lui Matei Basarab, ale lui Constantin Brâncoveanu. Tot aici au poposit, în 1821, pandurii lui Tudor Vladimirescu.

Programul de valorificare a potențialului industrial, agricol, turistic etc. al orașului și zonelor adiacente este articulat pe o viziune inginerească, racordată la exigențele timpului nostru, astfel încât o serie de dezavantaje, cum ar fi - de exemplu - dispariția unor entități industriale în procesul tranziției spre economia de piață să fie transformate în avantaje prin „arderea etapelor" cu ajutorul tehnicilor și tehnologiilor avansate, specifice erei digitale.

Omul sfințește locul

Există la STREHAIA o entitate economică numită Fond Locativ, Apă și Prestări Servicii (FLAPS), societate pe acțiuni în jurul căreia gravitează cele mai multe inițiative și acțiuni de tip ingineresc, evocate înainte. Directorul general al acestei entități, aflate în subordinea Consiliului Local STREHAIA, este inginerul diplomat, membru al AGIR, Vasile I. Vulpașu. Dacă se trece în revistă CV-ul său nu ar fi exclus ca unii cititori să fie de-a dreptul șocați. Deci, este vorba despre un coleg de breaslă care a absolvit Facultatea de Mecanică, specialitatea TCM, a Politehnicii din Timișoara, și Facultatea de Mecanică, specialitatea IPMI, a Universității din Craiova, care a lucrat la Șantierul Naval din Drobeta Turnu Severin, la ICM Reșița, la Întreprinderea de Armături din Strehaia, dar și la două societăți comerciale din Grecia, astfel încât provoacă măcar unele nedumeriri privind statutul său profesional actual. De ce a optat să rămână la STREHAIA? De ce cunoștințele, experiența sa se valorifică în spațiul limitat al unui oraș relativ mic, deocamdată, cu perspective incerte?

Nu este cazul să recurgem la vorbe mari, la expresii pompoase. În acest caz, faptele vorbesc. Există concetățeni, există - pur și simplu - oameni care au un crez în viață, care știu ce vor și au drept călăuză principii și criterii cu adevărat creștinești și civice. În fond, ce este neobișnuit, de neînțeles ca un om să se dedice îmbunătățirii calității vieții în orașul său natal? Născut la STREHAIA, la 26 iunie 1957, Vasile I. Vulpașu a decis să facă tot ceea ce depinde de el să contribuie la redefinirea, în spiritul vremurilor pe care le trăim, a destinului urbei natale. O decizie urmată de fapte pe măsură, așa cum s-a văzut limpede, fie și numai din implicarea sa în conceperea și realizarea unor programe din sfera ingineriei și protecției mediului. La marginea orașului, se află o modernă stație de selectare a deșeurilor care rezolvă numeroase probleme de ordin ecologic, determinând - totodată - apariția unui nou profil economico-social al orașului STREHAIA.

Este interesant de reținut și efortul său inovativ, începând cu modernizările și automatizările promovate în societatea al cărei director general este. Mecanismele modulate și echipamentele pe care le-a perfecționat permit efectuarea unui mare număr de operațiuni complexe, în condiții de eficiență sporită. Astfel, exemplul personal reprezintă un factor dinamizator nu numai la scara întreprinderii, ci și pentru întreg orașul, având în vedere obiectul de activitate al SC FLAPS SA. Se cer menționate, în acest sens, și preocupările ing. Vasile I. Vulpașu din domeniul informaticii. Implicarea sa vizează, în mare măsură, sprijinul acordat învățământului tehnico-profesional, astfel încât absolvenții să poată fi capabili să utilizeze cele mai avansate tehnici și tehnologii digitale.

Inginerul Vulpașu a fost și cadru didactic la catedra de discipline tehnice a Grupului Școlar Matei Basarab din STREHAIA, experiența sa didactică fiind de mare folos și autorităților locale, în eforturile comune îndreptate spre îmbunătățirea radicală, calitativă a rețelei instituțiilor de învățământ din oraș.

Vorbind despre procesul educațional, nu putem să nu consemnăm atenția acordată prețuirii unor bogate și valoroase tradiții. Am amintit de Grupul Școlar la care a predat, devenit, astăzi Liceul Tehnologic Matei Basarab. Mai consemnăm că pentru luna august a.c. a fost programată festivitatea dezvelirii bustului lui C. A. Protopopescu (1926 - 2011), personalitate de seamă din domeniul învățământului, cel care a lăsat moștenire și o extrem de valoroasă monografie intitulată Strehaia în istorie, apărută în Editura PACO din București.

Aspirația spre multilateralitate

Nu întâmplător am evocat monografia profesorului C. A. Protopopescu drept prefață la un alt capitol dedicat orașului STREHAIA. Încă din secolul al XIX-lea, această localitate se remarcase nu numai la nivel județean, ci și la scara întregului Regat al României printr-o serie de inițiative din sfera culturii, între care editarea unor publicații literare. În anii 1950 - 1960 din secolul trecut, odată cu înființarea Casei de Cultură a orașului, s-au dezvoltat numeroase cercuri cultural-artistice.

Asemenea tradiții au fost preluate și îmbogățite de ing. Vasile I. Vulpașu, care a fondat Asociația Literară Speranța 2014, în cadrul căreia funcționează Cenaclul literar Nichita Stănescu și Cenaclul de literatură și umor C. A. Protopopescu Strehaia. De asemenea, a fost unul dintre fondatorii revistei Arcade și director fondator al revistei Epigrama de Strehaia, cunoscută și bine apreciată în țară și peste hotare. Ing. Vulpașu este, totodată, membru al Cercului Inginerilor Epigramiști și al Cercului LiterarIng din AGIR.

Animator al unor acte de cultură autentică, ing. Vasile I. Vulpașu activează în numeroase alte asociații cultural-artistice și jurnalistice la nivel național.

După excursul biografic al unui inginer care ilustrează - prin întreaga sa activitate - virtuțile multilateralității, considerăm că nimic nu este mai potrivit decât să publicăm câteva dintre epigramele sale.

Nu este pădure fără uscături!

Pădure nu-i fără uscături,

Dar când mereu mulți vor să fure

Proverbul e cu învățături:

Uscături sunt... dar nu-i pădure!

Pledoarie în instanță

În instanță, dup-un an,

El se jură cu amar:

Nu băut-am la volan,

Pur și simplu... într-un bar!

Unuia cu gând rău

Tu profiți de al tău nume

Și pe seama mea faci glume

Dar mai ai pân  la osândă

Că vulpoiul stă... la pândă!

Cine te recomandă

Chiar de-ai fi frumos, sadea

Și chiar dur ca leopardul,

N-ai s-ajungi pe unde-ai vrea

Dacă nu ai gros... și cardul!

Optimism și amăgire

Cică vom trăi mai bine,

Fără lipsuri și suspine,

Iar speranța ne e vie

Doar mai rău să nu ne fie!