Importante momente aniversare tehnico-economice în 2018 (III)

Continuăm să prezentăm, în numărul de față, o cronică a unor remarcabile momente din istoria economiei, științei și tehnicii românești și nu numai, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2018, se împlinesc:

135 de ani de la:

▪ Publicarea, în Memoriile geologice ale Școlii militare din Iași, de către Grigore Cobălcescu, a unei serii de articole privind regiunile petrolifere și masivele de sare din Moldova și estul Munteniei, cu descoperiri și observații originale, confirmate în cea mai mare parte de cercetările ulterioare. În același an (1883) publică, în aceeași revistă, Studii geologice și paleontologice asupra unor tărâmuri terțiare din unele părți ale României, în care, în afară de importante date paleontologice, descrie un mare număr de formațiuni geologice, vulcanii noroioși de la Berca și Policiori și menționează, pentru prima dată, existența pintenului de Văleni, studiat ulterior;

▪ Săparea, la Drăgăneasa (jud. Prahova) a primei sonde mecanice din țara noastră prin sistemul canadian, cu prăjini de lemn, care nu a dat rezultate din cauza alternanței de roci moi cu roci tari și a înclinării stratelor. În același loc și în același an (1883) se folosește și sistemul pensilvan, cu percuție prin cablu de Manila. Una dintre sondele de la Drăgăneasa a fost prima din România care a erupt natural;

▪ Instalarea, la București, la numai câțiva ani de la inventarea telefonului (1876), a primei linii telefonice: linia particulară dintre magazinul și tipografia Socec. Un an mai târziu (1884) va funcționa și prima linie telefonică de stat dintre Ministerul de Interne și Poșta centrală;

▪ Începerea editării, la Iași, a revistei Recreații științifice, care, în scurta ei perioadă de apariție (până în 1889), a avut un rol important în dezvoltarea științelor matematice din România;

▪ Construirea, peste râul Prahova, în apropiere de Ploiești, a primului pod metalic de cale ferată, în grinzi cu zăbrele, proiectat și executat de ingineri români;

▪ Votarea Legii pentru aderarea României la Convenția internațională a metrului, încheiată la Paris, la 8/20 mai 1875. Însărcinatul cu afaceri al țării noastre la Paris, scriitorul Alexandru Odobescu, a semnat această Convenție în numele guvernului român. Totodată, a fost alcătuit un comitet special, format din Ștefan P. Radianu, Ștefan C. Hepites și Alexandru C. Orăscu, care să studieze problema generalizării sistemului metric în întreaga țară. Concluziile comitetului au condus la elaborarea și la aplicarea legii pentru introducerea acestui sistem cu începere de la 1 iulie 1884;

▪ Aderarea României la Biroul internațional de măsuri și greutăți, cu sediul la Paris, înființat la 20 martie 1875.

130 de ani de la:

▪ Turnarea clopotului de la Catedrala Patriarhiei din București, cel mai mare din țară, având 3,41 m înălține, 1,96 m diametru și 8152 kg greutate. A fost confecționat dintr-un clopot mai vechi, turnat în 1613, și din tunuri capturate în timpul Războiului pentru Independență;

▪ Instalarea primei uzine comunale electrice din București, la Abator, având ca mașină de forță o locomobilă care acționa un generator și furniza curent electric pentru alimentarea a șase lămpi cu arc și a 180 de becuri cu incandescență;

▪ Înființarea, de către inginerul Ion Gh. Cantacuzino (1851 - 1929) a fabricii de ciment Portland de la Brăila, prima fabrică sistematică de acest fel din țara noastră, având 10 cuptoare Dietsch. A intrat în funcțiune în 1890, dată care marchează începutul industriei de ciment în România;

▪ Începerea aplicării planului de sistematizare a orașului București prin tăierea arterei pe direcția nord-sud, principala axă de circulație, cu deschiderea porțiunii centrale;

▪ Înființarea, la București, pe lângă Regimentul I Geniu, a primului grup de aerostație românesc.