English
Continuăm, în numărul de față, prezentarea unor momente de seamă din istoria științei, tehnicii și economiei românești și nu numai, pe care le marcăm, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2018 se împlinesc:
110 ani de la:
▪ Inaugurarea sediului Muzeului de Istorie Naturală din București, care astăzi poartă numele lui Grigore Antipa. Înființat în 1830 - 1832, muzeul a funcționat la început la Colegiul de la Sf. Sava, avându-l director, din 1837, pe Carol Valstein; a fost mutat apoi în aripa dreaptă a Universității, sub conducerea lui Gregoriu Ștefănescu (din 1867) și a lui Grigore Antipa (din 1892);
▪ Începerea utilizării industriale a gazelor de sondă; acțiunea a avut loc după descoperirea, în 1904, la Drăgăneasa (județul Prahova), la adâncimea de 455 m, a unui puternic strat de gaze și ca urmare a încercărilor făcute pentru arderea acestora la cazane;
▪ Realizarea liniei de cale ferată Caransebeș - Bouțari - Zeicani - Subcetate, pentru a lega bazinul carbonifer al Petroșanilor de bazinul metalurgic al Reșiței. Între Bouțari și Zeicani (14 km) a fost introdus, pentru prima dată în țara noastră, sistemul de linie cu cremalieră;
▪ Înființarea fabricii de cherestea de la Nehoiu (județul Buzău), cea mai mare din Europa la acea vreme, precum și a unor fabrici similare la Brezoi (județul Vâlcea), Comănești (jud. Bacău) și Curtea de Argeș (jud. Argeș).
105 ani de la:
▪ Descoperirea, de către Ștefan Procopiu (concomitent, dar independent de fizicianul danez Niels Henrik David Bohr), a momentului magnetic al electronului, cunoscut astăzi sub numele de „magnetonul Bohr - Procopiu", calculând cel dintâi, pe baza teoriei cuantelor, valoarea acestuia. Această descoperire a fost anunțată în articolul Sur les éléments d énergie, publicat în „Analele științifice ale Universității din Iași";
▪ Înființarea Societății de Horticultură din România, al cărei prim președinte a fost Ion Hașeganu;
▪ Intrarea în exploatare a primului zăcământ de talc din țara noastră, localizat în dolomitele cristaline din Munții Poiana Ruscăi, pe teritoriul localităților Lelese, Cerișor și Govăjdia (jud. Hunedoara);
▪ Începerea construcției conductelor petroliere de 5 țoli pentru motorină și de 10 țoli pentru petrol lampant, care lega exploatările din Valea Prahovei de portul maritim Constanța;
▪ Introducerea, pentru prima dată în țara noastră, a tracțiunii electrice de contact pe calea ferată, prin electrificarea liniilor cu ecartament îngust Ghioroc - Radna și Arad - Ghioroc - Pâncota, în lungime de 58,4 km, pe care, din 1906, circulau automotoare.