English
Continuăm - și în numărul de față - să readucem în atenția cititorilor date și fapte semnificative privind realizările științei și tehnicii românești și nu numai, înscrise prin aniversări „rotunde" în cronica lui 2026. Astfel, în acest an se împlinesc:
105 ani de la:
▪ Descoperirea, de către Ștefan Procopiu, în timp ce își pregătea teza de doctorat la Sorbona, a depolarizării longitudinale a luminii de către birefringența electrică și magnetică a soluțiilor coloidale și a suspensiilor cristaline, fenomen care, la propunerea fizicienilor francezi A. Bontaric și J. Breton, este cunoscut ca „fenomenul Procopiu";
▪ Realizarea - între postul de radiotelegrafie de la Herăstrău și Școala Politehnică din București - a primei emisiuni experimentale de radiodifuziune din România, la numai un an după prima emisiune oficială pe plan mondial, în SUA;
▪ Publicarea, de către Mihail David (unul dintre fondatorii geografiei fizice în țara noastră), a lucrării Podișul sarmatic moldovenesc, în care, pentru prima dată, se face raionarea acestei regiuni a țării noastre după principii geomorfologice;
▪ Începerea cercetărilor (1921 - 1927) la ghețarul subteran de la Scărișoara (jud. Alba), sub îndrumarea directă a savantului Emil Racoviță. Întrerupte timp de aproape 20 de ani, cercetările au fost reluate după 1947, când s-a descoperit și peștera de sub ghețar;
▪ Înființarea, la București, a Institutului de seruri și vaccinuri „Dr. I. Cantacuzinio";
▪ Începerea construirii la Dayton (SUA), de către inginerul George de Bothezat (inventator american de origine română), a unui elicopter cu patru rotoare portante, fiecare cu câte șase pale, antrenate de un motor Gnôme-Rhône de 170 CP. Elicopterul, care putea transporta două persoane, a fost experimentat cu succes la 18 decembrie 1922 și la 19 ianuarie 1923. Calculele privind traiectul Pământ - Lună - Pământ, efectuate de Bothezat după o metodă proprie, au fost consultate la pregătirea programului american Apollo de cercetare a spațiului cosmic;
▪ Apariția primului volum al lucrării Introducere în chimia fizicală, a chimistului Petre Bogdan, lucrare care reprezintă primul curs de specialitate în limba română și include patru volume: Teoria cinetică (1921), Termodinamica (1924), Electrochimia (1929) și Radioactivitatea și structura materiei (1929).
100 de ani de la:
▪ Inaugurarea primei linii aeriene interne pe ruta București - Galați (183 km), pentru transportul de călători și marfă, deservită de avioane de fabricație italiană;
▪ Înființarea, la Pietroasele (jud. Buzău), a primei plantații viticole experimentale, urmată, după anul 1939, de cele de la pepinierele Cotnari (jud. Iași) și Murfatlar (jud. Constanța), de la școlile de viticultură din Miniș (jud. Arad), Valea Călugărească (jud. Prahova) și Diosig (jud. Bihor), de la stațiunea Odobești (jud. Vrancea) etc.;
▪ Emiterea - de către inginerul Nicolae Vasilescu Karpen (care, începând din 1920, efectuase cercetări asupra fenomenelor electrochimice) - a ipotezei existenței electronilor liberi în lichide, elaborând teoria electronică a acestora. Ipoteza electronilor liberi a fost reluată abia în 1963 de cercetători francezi, pentru explicarea proceselor electrochimice de oxidoreducere în electroliți;
▪ Construirea, la Întreprinderea Industria Aeronautică Română (IAR) din Brașov (înființată în 1925), a primului hangar pentru avioane cu o secțiune parabolică de circa 60 m deschidere. Lucrarea, îndrăzneață pentru acel timp, avea arce stabilizate prin contravântuiri la ambele capete;
▪ Apariția Catalogului sistematic al revistelor Bibliotecii Universitare din Cluj, întocmit pe baza unui sistem propriu de culegere, clasificare, prelucrare și acumulare a datelor bibliografice ale lucrărilor, documentelor și fotografiilor.