English
La începutul ultimului trimestru al anului, privirile se îndreaptă în primul rând spre evoluția Produsului Intern Brut, deoarece acest indicator continuă să reprezinte un reper fundamental în orice analiză științifică și, în același timp, un factor determinant al multor altor procese și fenomene relevante pentru perioade medii și lungi. Dintr-o asemenea perspectivă, majoritatea anticipărilor din prezent converg spre opinia potrivit căreia vom avea, pe întregul an 2024, o creștere economică în jur de un procent.
În privința resurselor PIB, s-au conturat, înainte de toate, premisele pentru oprirea declinului producției industriale, fapt evident, în special, la demarajul în semestrul al doilea. Dată fiind reducerea ponderii industriei la formarea PIB, respectiv la 17% - 18%, este de estimat că până și un modest spor al valorii nou create în această ramură va avea o influență semnificativă pe ansamblul factorilor care determină creșterea economică. În același timp, în condițiile în care comerțul (cu amănuntul și ridicata) continuă să aibă cea mai mare pondere la formarea PIB, adică aproape o pătrime, tendințele consemnate de statisticile oficiale pe șapte și opt luni îndreptățesc predicția că acest sector va fi - și în lunile următoare - principalul „motor" al majorării PIB.
- Credit foto: www.freepik.com
Cu toate că, practic, în actuala perioadă, se încheie anul agricol, mai sunt multe necunoscute privind volumul și calitatea producțiilor în condițiile pedoclimatice cu care se confruntă țara noastră și în prezent. Bilanțul final pe 2024 din agricultură nu se va ridica - conform majorității estimărilor - la nivelul celui din primul semestru, care a consemnat un spor al volumului de activitate de 10,9%.
O temă deosebit de preocupantă vizează evoluțiile din sferele informaticii și comunicațiilor, cele care au constituit, în ultimii ani, vârful de lance al progresului economiei, al societății, pe ansamblu. Ponderea în PIB a IT&C, de aproape opt procente, a constituit o rezultantă a unei dezvoltări robuste, consistente. Or, în primul semestru, contribuția acestor domenii la creșterea PIB a fost... zero. Ca și în privința industriei, apare necesitatea imperioasă de a se extinde și aprofunda analizele care privesc cauzele unor astfel de stări de fapt. Incontestabil, avem de-a face cu sectoare de activitate decisive pentru prezentul și viitorul întregii economii naționale și, implicit, pentru prezentul și viitorul fiecărui concetățean.
La fel de preocupantă este comprimarea volumului de valoare nou creată în activitățile profesionale, științifice și tehnice, serviciile administrative și de suport cu o pondere în PIB de 7,6%. Și în această privință se impun soluții de politică economică, bazate pe concluziile unor analize aprofundate, dat fiind faptul că - de-a lungul multor ani - s-au înregistrat tendințe evidente de creștere consistentă, substanțială, a volumului de activitate din aceste domenii.
Pe partea de utilizare a Produsului Intern Brut, în strânsă corelare cu evoluția resurselor menționate, consumul final al gospodăriilor populației s-a majorat cu 5,8%, proces care, neîndoios, va continua și în viitorul previzibil. În contextul utilizării PIB, reține atenția și modul în care a evoluat formarea brută de capital fix, care și-a amplificat volumul de activitate cu șase procente. Astfel, a contribuit la creșterea PIB cu 1,4%. Procesul investițional în expansiune - atestat și de creșterea volumului de activitate în construcții - reprezintă, în ansamblul dinamicilor evocate, o zonă deosebit de relevantă pentru perspectivele întregii noastre economii naționale, cel puțin pe termenele scurt și mediu.
Cu siguranță, pe măsură ce vor fi colectate și sintetizate datele pe trei trimestre, va fi posibil ca astfel de predicții să fie consolidate și nuanțate, dar - cum am mai remarcat în evaluările de până în momentul de față - creșterea economică va fi definitorie și pentru anul 2024.
