English
Numeroase informații de actualitate relevă progrese semnificative în sferele cercetării, dezvoltării și inovării, ca pași esențiali în promovarea noilor tehnici și tehnologii care vizează în special domeniile ITC. Trecerea în revistă a unor asemenea informații oferă un tablou bogat și diversificat al unor preocupări care interesează în cel mai înalt grad și comunitatea inginerească din țara noastră. În acest context, publicăm în paginile de față câteva asemenea informații care, fiecare în parte și toate împreună indică direcții de acțiune profesională pentru prezent și viitorul previzibil.
- Credit foto: www.freepik.com
S-a finalizat procesul de evaluare a alinierii României la standardele OCDE privind politicile digitale
Se află în plină desfășurare procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit unui comunicat al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), la 19 noiembrie a.c., Comitetul de Politici Digitale al OCDE a adoptat Avizul său formal care marchează finalizarea evaluării României în acest Comitet și alinierea țării noastre la standardele Organizației în ceea ce privește politicile digitale.
Ministrul de resort, Bogdan Ivan, a condus delegația României la această sesiune de evaluare, delegație din care au făcut parte secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Coordonatorul Național al procesului de aderare a României la OCDE, Luca Niculescu, precum și secretarii de stat din Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), Bogdan Dumea și Andrei Alexandru.
În cadrul intervenției sale, ministrul Bogdan Ivan a subliniat că „aderarea la OCDE este cel mai important proiect de țară al României, după ce am devenit membri ai NATO și ai Uniunii Europene. Tehnologiile digitale sunt esențiale într-o lume tot mai competitivă, iar cel mai mare avantaj al României în această competiție îl reprezintă mințile geniale ale românilor".
- Credit foto: www.freepik.com
Oficialul român a evidențiat faptul că transformarea digitală este un proces care, odată început, nu mai poate fi oprit și, tocmai de aceea, nu poate lăsa pe nimeni în urmă.
Potrivit reprezentanților MCID, evaluarea Comitetului de Politici Digitale a vizat guvernanța tehnologiilor emergente - cu accent pe inteligența artificială, open data și utilizarea eficientă a datelor publice agregate pentru a crea produse și servicii digitale inovative, măsurile de consolidare a securității cibernetice, precum și potențialul dezvoltării competențelor digitale.
La reuniunea Comitetului au luat parte, în format fizic și online, 90 de reprezentanți ai celor 37 de instituții publice din România pentru care MCID are rolul de punct focal la nivel național în cadrul acestui Comitet și pentru care a asigurat coordonarea la nivel tehnic a procesului de evaluare, printre care Secretariatul General al Guvernului, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este o organizație interguvernamentală cu 38 de țări membre, fondată în 1961 pentru a stimula progresul economic.
53% dintre inițiativele antreprenorilor români în tehnologie țintesc piața globală
Jumătate dintre antreprenorii români din sectorul tehnologic își încep afacerile înainte de vârsta de 25 de ani, iar un procentaj notabil de 11% încep chiar înainte de a împlini 18 ani, relevă studiul „Profilul antreprenorului român în tehnologie", lansat de EY România și Endeavor. Cercetarea oferă o privire de ansamblu asupra mediului antreprenorial din sectorul tehnologic din țara noastră și evidențiază tendințele demografice, provocările și succesele antreprenorilor români din tehnologie, subliniind contribuția lor la economia națională și globală.
- Credit foto: www.freepik.com
„În România, antreprenoriatul este un fenomen în plină expansiune, reflectând reziliența și evoluția mediului de afaceri local. Studiul nostru arată că 53% dintre antreprenorii din tehnologie își orientează inițiativele către piețele internaționale, demonstrând adaptabilitate, planificare strategică și o viziune globală. Profilul antreprenorului român care se distinge din acest studiu este caracterizat de perseverență, reziliență, dar și spirit autodidact și determinare, trăsături esențiale care îl ajută să depășească dificultățile și să creeze noi oportunități. În plus, aceștia sunt tineri, educați și capabili să colaboreze eficient în echipă. În colaborare cu Endeavor, o organizație globală care sprijină antreprenorii să-și scaleze afacerile și să aibă un impact pozitiv asupra economiilor locale și globale, am realizat această cercetare pentru a evidenția contribuția vitală a antreprenorilor la creșterea economică și la inovarea mediului de afaceri", a afirmat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale, citat într-un comunicat al EY.
„Acest raport spune o poveste despre curajul și perseverența antreprenorilor români care au reușit să transforme obstacolele în oportunități. Dincolo de date, descoperim o comunitate de lideri care și-au construit afacerile pe o fundație de inovație și colaborare, iar succesul lor este o dovadă că, în ciuda provocărilor economice, antreprenorii români continuă să își urmeze viziunea, sprijiniți de o rețea solidă de mentori și parteneri strategici", a declarat Mihnea Crăciun, Managing Director la Endeavor România.
Conform studiului, București și Cluj-Napoca sunt orașele care sprijină antreprenoriatul tehnologic în România. Din 2014, Bucureștiul a înregistrat o creștere de 35,9% a numărului de inițiative antreprenoriale, în timp ce Cluj-Napoca a avut o creștere remarcabilă de 66,5%. Aceste orașe beneficiază de ecosisteme economice puternice și instituții academice de renume, care creează medii propice pentru inovație și dezvoltare de afaceri.
Analiza relevă, de asemenea, că nivelul de educație în rândul antreprenorilor români din sectorul tehnologic este ridicat, 90% dintre ei având cel puțin o diplomă de licență. Domeniile predominante de studiu sunt disciplinele tehnice (45%) și finanțele sau economia (29%).
Antreprenorii români din tehnologie demonstrează reziliență și adaptabilitate, vizând adesea piețele internaționale, cu 53% dintre inițiativele lor orientate global. Această orientare internațională subliniază ambiția de a scala și inova dincolo de granițele naționale. Mulți antreprenori acumulează experiență valoroasă de muncă și își completează educația înainte de a-și lansa afacerile, ceea ce le oferă abilități esențiale și o înțelegere cuprinzătoare a dinamicii pieței. Totodată, ei preferă inițiativele colaborative, datele arătând rate de succes mai mari pentru afacerile fondate de mai multe persoane (80%) comparativ cu inițiativele solo (20%). Abordarea colaborativă îmbunătățește performanța afacerii prin diversificarea abilităților, împărțirea responsabilităților și îmbunătățirea lucrului în echipă.
În pofida succeselor lor, antreprenorii români din tehnologie se confruntă cu provocări semnificative, în special în obținerea investițiilor externe. Un procentaj covârșitor de 95% preferă să mențină controlul privat asupra afacerilor lor, ceea ce poate limita potențialul de creștere din cauza reticenței de a accepta finanțare externă. De asemenea, antreprenoriatul pare să fie influențat de familie și cercurile sociale apropiate, 53% dintre respondenți raportând o conexiune familială sau socială cu antreprenoriatul.
Conform autorilor analizei, obținerea finanțării este o provocare semnificativă, majoritatea antreprenorilor bazându-se pe fonduri personale (42%) pentru capitalul inițial, urmate de angel investors (19%) și fonduri de investiții (15%). Experiența în industrie se dovedește crucială pentru succes, 71% dintre antreprenori valorificând cunoștințele anterioare pentru a-și conduce afacerile.
Succesul pentru antreprenorii români din tehnologie este multifațetat, măsurat de obicei prin creșterea companiei, generarea de venituri și validarea pieței. Dorința lor de a se extinde și de a genera profit este alimentată de angajamentul de a construi echipe competente și de a dezvolta produse pregătite pentru piață. Acest parcurs, caracterizat de ambiție, planificare strategică și reziliență, ilustrează un ecosistem antreprenorial promițător și inovator în România.
Memorandum pentru constituirea unui cluster
care vizează inovația în domeniul energiei
Un Acord privind constituirea Energy Technology Innovation Cluster (ETI - Cluster), un cluster care vizează inovația în domeniul energiei, a fost parafat, zilele trecute, la sediul Universității Petrol-Gaze (UPG) din Ploiești. Memorandumul a fost semnat de Ștefan-Radu Oprea - ministrul Economiei, Virgiliu Nanu - președintele Consiliului Județean Prahova, Mihai Polițeanu - primarul Municipiului Ploiești, George Constantin Brezoi - directorul general al Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism Ploiești, conf. univ. dr. ing. Alin Diniță - rectorul Universității Petrol-Gaze (UPG) din Ploiești și Franck Neel - președintele Federației Patronale a Petrolului și Gazelor (FPPG).
Misiunea clusterului este de a conecta reprezentanții mediului economic cu organizații de suport, de cercetare, universități și administrația publică, în scopul de a consolida cooperarea, în vederea stimulării inovării, și răspândirea cunoștințelor în domeniul biomasei.
„Consider că acest cluster poate fi unul dintre motoarele de dezvoltare ale Ploieștiului și cu ajutorul lui putem deveni chiar lideri regionali ai cercetării și inovării, în contextul prevederilor Net-Zero Industry Act (NZIA) cu privire la creșterea competitivității industriale și a tehnologiilor prin utilizarea energiei curate. Cum facem acest lucru, cum creștem competitivitatea industriei energofage utilizând energie curată? În fapt, la această întrebare sunt astăzi provocați să răspundă actori ai mediului academic, ai mediului privat și ai administrației publice prin intermediul acestei noi forme de colaborare. Răspunsul în mod cert implică un pachet complex de măsuri, de reglementări și scheme de ajutor de stat și cine altcineva ar putea mai bine decât Universitatea de Petrol-Gaze din Ploiești să conducă cercetarea și pionieratul în domeniu?", a declarat ministrul Ștefan-Radu Oprea.
De asemenea, ministrul a precizat că acesta este un prim pas, iar evoluția viitoare trebuie să implice extinderea cluster-ului astfel încât să cuprindă și reprezentanți din industria cimentului, a sticlei și a îngrășămintelor chimice. România, prin resursele ei din Marea Neagră, prin capacitatea de a produce energie ieftină, prin specialiștii și instituțiile cu tradiție de cercetare în energie și petrol, are o șansă unică pentru a inova și a deveni una dintre cele mai competitive țări din UE. Totodată, ministrul a subliniat că implicarea mediului academic este esențială pentru că aceasta va asigura capitalul uman bine pregătit, esențial pentru demararea de proiecte și dezvoltarea de noi tehnologii.
Memorandumul semnat are ca obiective principale stimularea dezvoltării economice locale prin consolidarea colaborării între instituțiile semnatare și atragerea de noi investiții strategice, facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) la finanțare și resurse destinate inovării energetice și promovarea unui brand comun pentru Clusterul de Inovare în Tehnologia Energetică (ETI), care va susține creșterea vizibilității internaționale a regiunii și atragerea de parteneri strategici în domeniul energiei.
Clusterul va acționa ca un punct central de colaborare și va facilita accesul la finanțări pentru proiecte de cercetare și dezvoltare.
77% dintre companii estimează creșterea investițiilor în securitatea cibernetică, pe fondul extinderii riscurilor din utilizarea GenAI și a cloud-ului
Peste trei sferturi (77%) dintre companiile respondente la un sondaj realizat de PwC la nivel global, Global Digital Trust Insights 2025, se așteaptă ca bugetul lor pentru investiții în securitatea cibernetică să crească în următorul an, ca urmare a extinderii vulnerabilităților din utilizarea inteligenței artificiale generative (GenAI), dar și a tehnologiei cloud și a Internet of Things (dispozitivelor conectate).
- Credit foto: www.freepik.com
Potrivit autorilor analizei, aproape o treime (30%) dintre organizații se așteaptă ca bugetele să crească cu 6% - 10% anul viitor, în timp ce o cincime (19%) estimează o majorare cu 11% sau mai mult. „Deși exista așteptarea ca bugetele să crească, studiul confirmă o situație cunoscută - de multe ori, comunicarea dintre ofițerii de securitate informatică și directorii generali ai societăților unde aceștia lucrează continuă să fie dificilă acolo unde prioritățile cibernetice nu sunt discutate în termeni de cost, oportunitate și risc. Rezultatele sondajului din acest an evidențiază, de exemplu, că există diferențe semnificative în percepția celor două funcții asupra capacității companiilor lor de a se conforma reglementărilor în zona de securitate informatică. Ofițerii de securitate informatică sunt în prima linie. Răspunsurile lor sunt mai puțin optimiste decât răspunsurile directorilor generali în ceea ce privește capacitatea organizațiilor lor de a respecta cerințele de conformitate privind inteligența artificială, reziliența și infrastructura critică", a declarat Mircea Bozga, Partener în cadrul PwC România, citat în comunicatul PwC.
Companiile intervievate consideră că investițiile în securitatea cibernetică reprezintă un factor-cheie de diferențiere în vederea obținerii unui avantaj competitiv, 57% dintre acestea menționând încrederea clienților și 49% integritatea și loialitatea brandului ca fiind principalii factori determinanți pentru astfel de investiții. În paralel, reglementările privind securitatea cibernetică sunt, de asemenea, un motor al investițiilor - 96% raportând că astfel de reglementări le-au crescut bugetele de investiții în ultimele 12 luni.
Primele patru tipuri de atacuri cibernetice considerate cele mai îngrijorătoare sunt amenințările legate de cloud, hacking și scurgere de informații, breșele terților și atacurile asupra dispozitivelor conectate.
Ca răspuns la problemele de securitate cibernetică cu care se confruntă, 78% dintre companiile intervievate spun că au crescut investițiile în GenAI în ultimele 12 luni, iar 72% au majorat investițiile în gestionarea riscurilor de guvernanță AI.
„Deși valorificarea GenAI a devenit foarte importantă pentru strategiile de reziliență cibernetică, organizațiile se confruntă cu mai multe provocări atunci când încorporează această tehnologie, care provin în special din cauza sistemelor/proceselor existente in companie (39%) și din lipsa unor politici interne standardizate care să reglementeze utilizarea acesteia (37%)", se menționează în comunicat.
PwC 2025 Global Digital Trust Insights este un sondaj realizat în rândul a peste 4000 de executivi din domeniul afacerilor și tehnologiei din 77 de țări și teritorii. Distribuția regională este următoarea: Europa de Vest (30%), America de Nord (25%), Asia Pacific (18%), America Latină (12%), Europa Centrală și de Est (6%), Africa (5%) și Orientul Mijlociu (3%).
BCG: La nivel global, jumătate dintre utilizatorii frecvenți ai Inteligenței Artificiale cred că jobul lor ar putea dispărea în următorii zece ani
Încrederea angajaților în AI și GenAI este în creștere, însă jumătate dintre utilizatorii frecvenți ai acestor tehnologii consideră că jobul lor ar putea dispărea în următorii zece ani, relevă un studiu dat recent publicității realizat de Boston Consulting Group (BCG).
Sentimentele angajaților din întreaga lume despre AI și GenAI diferă semnificativ, dar optimismul prudent persistă, 42% dintre aceștia raportând încredere în impactul pozitiv al tehnologiilor asupra muncii lor, comparativ cu 26% în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, și anxietatea față de aceste tehnologii este, de asemenea, în creștere, cu 5 puncte procentuale, iar 49% dintre utilizatorii frecvenți cred că jobul lor ar putea dispărea în următorii zece ani din cauza dezvoltării AI și GenAI.
- Credit foto: www.freepik.com
Acestea sunt printre concluziile unui nou raport publicat de Boston Consulting Group (BCG), intitulat „Inteligența Artificială la locul de muncă: Prieten și inamic". Studiul se bazează pe un sondaj global, la care au participat peste 13 000 de angajați din 15 țări și regiuni, realizat de BCG X, divizia de dezvoltare și design tehnologic a BCG. Respondenții sondajului variază de la persoane aflate în poziții de conducere până la angajați din linia întâi, adică acei lucrători care interacționează direct cu clienții.
Sondajul a fost realizat într-o fază critică a maturizării GenAI, pe măsură ce companiile trec dincolo de proiectele-pilot și încep să integreze tehnologia în structura organizațiilor lor. Aproape două treimi dintre lideri (64%) spun că încep să implementeze instrumente GenAI pentru a remodela organizațiile. Angajamentul față de tehnologie a crescut în ultimul an, în special în rândul angajaților din linia întâi. De peste două ori mai mulți raportează că folosesc regulat acest instrument, iar 43% dintre aceștia o fac pentru muncă.
„Sondajul nostru expune natura cu două tăișuri a GenAI. Familiaritatea este corelată atât cu confortul, cât și cu frica. GenAI este o tehnologie revoluționară, așa că aceste reacții opuse nu ar trebui să fie surprinzătoare", a declarat Adam Kotsis, Partener și Director Asociat, People Strategy, la BCG. „Recunoscând modurile complexe în care oamenii înțeleg și interacționează cu GenAI, liderii pot remodela organizațiile pentru a maximiza punctele forte și valoarea atât a lucrătorilor umani, cât și a mașinilor".
Deși companiile au făcut progrese în pregătirea angajaților lor, de la ultimul sondaj efectuat acum un an, există încă mult potențial pentru creștere, deoarece doar 30% dintre manageri și 28% dintre angajații din linia întâi au fost instruiți în privința modului în care AI va schimba locurile lor de muncă, comparativ cu jumătate dintre lideri.
Studiul mai dezvăluie că 58% dintre respondenții care folosesc GenAI la locul de muncă raportează că utilizarea acestui instrument le economisește cel puțin cinci ore pe săptămână, iar acești respondenți spun că folosesc acest timp economisit pentru a efectua mai multe sarcini (41%) sau sarcini noi (39%), pentru a experimenta cu GenAI (38%) sau pentru a lucra la sarcini strategice (38%)
„Intrăm într-o nouă eră pentru GenAI, care este mai puțin despre optimism și curiozitate și mai mult despre încredere și realizarea valorii. Gradul de adoptare a crescut, iar indivizii încep să vadă beneficiile", a adăugat Kotsis. „Companiile încep, de asemenea, să realizeze că pentru a obține valoarea din investiția lor va fi necesar să gândească dincolo de productivitate și să adopte o abordare mai holistică și proactivă pentru a redirecționa timpul economisit către activitățile cele mai valoroase și plăcute, să își recalifice angajații pentru a face acest lucru și să își remodeleze organizațiile și modelele operaționale, în consecință".
Geografic, sondajul relevă că respondenții din țări din Sudul Global, precum Brazilia, India, Nigeria, Africa de Sud și cei din Orientul Mijlociu au fost în mod constant mai optimiști și mai puțin anxioși decât respondenții din piețele mature cu privire la GenAI. Sudul Global are, de asemenea, o proporție mai mare de utilizatori frecvenți de GenAI la locul de muncă, atât în rândul liderilor, cât și al managerilor și angajaților de pe linia întâi, decât Nordul Global.
Studiul oferă un set de cinci recomandări-cheie pentru companii, pe măsură ce acestea continuă transformările în jurul GenAI:
● Stabiliți o mentalitate orientată spre transformare;
● Gestionați toate transformările;
● Dezvoltați capacități de instruire la scară largă;
● Subliniați cum GenAI poate crește crearea de valoare și bucuria angajaților;
● Anticipați evoluția rolurilor, abilităților, modelului operațional, datelor și guvernanței.