English
În ultimul timp, s-au dat publicității mai multe strategii naționale care vizează domenii esențiale ale activităților economico-sociale. În acest mod, se întregește imaginea de ansamblu a unor preocupări majore îndreptate spre un asemenea tip de dezvoltare care să accelereze procesul de reducere a decalajelor care ne despart de economiile avansate din Europa. E adevărat, de-a lungul întregii perioade postdecembriste, s-au adoptat zeci de strategii ale căror rezultate sunt cel puțin discutabile. Să sperăm că de data aceasta strategiile vor constitui adevărate repere ale acțiunilor comune, inclusiv ale comunității inginerești din țara noastră, îndreptate spre realizarea obiectivelor propuse. Prezentăm, în cele ce urmează, două asemenea documente adoptate în a doua jumătate a lunii noiembrie.
● Strategia Industrială a României 2024 - 2030
Guvernul a adoptat, prin HG, Strategia Industrială a României pentru perioada 2024 - 2030, document care definește viziunea națională asupra politicii industriale, prin raportare la contextul european și internațional. Totodată, fundamentează intervențiile de sprijin pentru sectorul industrial ca urmare a procesului de adaptare a acestuia la tranziția verde și digitală. „În contextul asumării de către România a procesului de decarbonizare a industriei, acest document strategic evidențiază obiectivul de neutralitate climatică și competitivitate și se fundamentează pe Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră - România Neutră în 2050", se menționează într-un comunicat al Executivului.
- Credit foto: www.freepik.com
Plecând de la aceste elemente, Strategia Industrială a României conține măsuri de intervenție publică pentru susținerea sectorului industrial pe un orizont de șase ani, ținând cont de situația geostrategică și de procesul de tranziție verde și digitală.
Planul de acțiune al Strategiei include priorități și acțiuni care să răspundă schimbărilor structurale la nivel industrial din domenii precum: tehnologii avansate, inteligență artificială, industrie 4.0, tendințe cu impact semnificativ asupra ratei de ocupare și de pregătire a forței de muncă. Inițiator al actului normativ, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va ghida transformarea industrială a României printr-un proces de retehnologizare, adaptat la procesele de digitalizare și de tranziție la o economie verde și sustenabilă.
Obiectivele generale ale Strategiei sunt: ▪ modernizarea industriei, prin tehnologizare avansată, promovarea inovației sustenabile și trecerea la economia circulară; ▪ consolidarea poziției României pe piața internațională, punând accent pe creșterea exporturilor industriale și a rezilienței lanțurilor de aprovizionare; ▪ sprijinirea creării de locuri de muncă de înaltă calitate și calificarea forței de muncă, precum și atragerea de investiții în sectoare cu valoare adăugată ridicată; ▪ facilitarea accesului la finanțare pentru companiile din sectorul industrial; ▪ sprijinirea și consolidarea potențialului competitiv al sectoarelor industriale energo-intensive; ▪ consolidarea și modernizarea cadrului de politici de sprijin pentru dezvoltarea sectorului industrial.
- Credit foto: www.freepik.com
Strategia Industrială a României oferă cadrul pentru lansarea unor scheme naționale de ajutor de stat, în completarea cadrului de asistență financiară nerambursabilă prin fonduri structurale și PNRR, focalizate pe sprijinirea întreprinderilor industriale în susținerea acestora de tranziție verde și digitală. Pentru susținerea competitivității industriei, Strategia menționează posibile surse de finanțare, respectiv: europeană nerambursabilă, rambursabilă și de la bugetul de stat.
Documentul a fost elaborat și prin contribuțiile aduse de reprezentanții organizațiilor și asociațiilor din industrie care au participat la sesiunile de consultări.
● Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 - 2035
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 - 2035, document programatic de politică publică prin care se stabilesc liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară", se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri privind: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
- Credit foto: www.freepik.com
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru - produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă, prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
- Credit foto: www.pixabay.com
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪ resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.