English
Cum este normal, sutele de mii de colegi ingineri care lucrează în economia noastră națională sunt preocupați, în cel mai înalt grad, de evoluțiile activităților specifice în anul în care am pășit de curând. Mulți dintre ei se află în rândurile eșantionului de manageri respondenți la sondajele de opinie organizate de Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai recentă investigație sociologică de acest tip relevă opinii care se situează între aprecieri optimiste și pesimiste. Confruntați, în 2020, cu declanșarea și prelungirea pandemiei COVID-19, într-o dublă criză, medicală și economică, factorii decidenți din economie au avut percepții diferite privind noile riscuri și pericole care impuneau abordări pe măsură.
Remarcăm, și de data aceasta, că opiniile managerilor sunt credibile întrucât se bazează pe experiența nemijlocită a respondenților, experiență câștigată - la greu - în lupta pentru supraviețuirea firmelor în vreme de pandemie. Fără luarea în considerare a acestui fapt nu este posibilă o corectă interpretare a rezultatelor sondajului efectuat de INS la finalul anului 2020.
Ceea ce caracterizează majoritatea răspunsurilor este prudența, estimările fiind formulate cu simțul măsurii, cu o notă distinctă de realism. Astfel, managerii din industria prelucrătoare consideră că, până în luna martie a.c., se va înregistra o scădere moderată a volumului de activitate și a numărului de salariați. În schimb, prognozează o creștere, în continuare, a prețurilor la produsele specifice acestei subramuri a industriei.
În materie de construcții, domeniu în care anul 2020 s-a încheiat pe plus, la aproape toți indicatorii economico-financiari, a avut loc o schimbare interesantă de optică a managerilor. Ei anticipează o scădere moderată a volumului de activitate comparativ cu perioada similară din 2020. În mod corespunzător, se estimează și o diminuare a numărului de salariați de pe șantiere. În conjunctura care se profilează tot la începutul acestui an, managerii din construcții nu au de gând să majoreze prețul lucrărilor, date fiind și dificultățile financiare ale beneficiarilor.
În al treilea domeniu supus percepției managerilor - comerțul cu amănuntul - cele mai multe răspunsuri exprimă convingerea că volumul de activitate economică se va comprima cu un coeficient moderat. Se va ajunge, însă, la o relativă stabilitate a comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri pentru comerțul cu amănuntul. De aici, părerea dominantă potrivit căreia se va păstra numărul de angajați. În condițiile cererii solvabile în scădere, ar fi fost normal ca prețurile în comerțul cu amănuntul să se mențină, cel puțin, relativ stabile. Or, managerii din acest domeniu anticipează un curs contrar. Explicația constă în mărirea costurilor pe întregul lanț tropic, ca efect al fenomenelor complexe determinate de prelungirea pandemiei.
În sfârșit, în sfera serviciilor, în special în zona HORECA, se estimează continuarea contracției activităților specifice. În așteptarea unei „retrageri" a coronavirusului, majoritatea managerilor acționează pentru păstrarea numărului de salariați. Tot pentru asigurarea premiselor revenirii la normalitate, managerii intenționează să stabilizeze și chiar să scadă prețurile de vânzare sau de facturare.
Sigur, realitățile, în mișcarea lor continuă, pot să infirme, fie și numai parțial, unele prognoze, în ambele sensuri - creșteri sau scăderi - însă contează foarte mult și stările de spirit ale respondenților. De aici, necesitatea de a fi luate în considerare cu toată seriozitatea și de a se acționa, consecvent, inclusiv la nivel macroeconomic, în vederea derulării unui proces amplu de susținere a business-ului în eforturile întreprinzătorilor și managerilor de a contribui efectiv la reluarea creșterii economice. Se identifică, astfel, obiectivul major al acestor zile și, deopotrivă, o șansă care nu trebuie, în niciun caz, ratată.
