English
Nu este dificil de constatat că traversăm o perioadă în care s-au înmulțit exponențial, în spațiul public, luările de poziție referitoare la stadiul actual și perspectivele economiei românești pe termen scurt, mediu și lung, urmărindu-se situarea, în timp și spațiu, a principalelor tipuri de activități, a relațiilor dintre ele. Or, în prezent, o asemenea operațiune metodologică și, totodată, referitoare la conținut, aduce în prim-plan opiniile eșantionului permanent de manageri care participă, lună de lună, la ancheta derulată de Institutul Național de Statistică (INS) pe tema principalelor tendințe ale evoluției activității economice la scară națională, evident, în context internațional. Deoarece s-au atins cote fără precedent în materie de exprimare publică a unor opinii contradictorii pe tema care face obiectul amintitei anchete, cunoașterea celor mai recente rezultate devine o necesitate prioritară.
Așa cum am mai avut prilejul să relevăm, managerii se referă la patru sectoare ale economiei - industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul cu amănuntul, serviciile. Pentru fiecare dintre aceste domenii, anticipările privesc dinamica activității, evoluția numărului de salariați și mișcarea prețurilor. Tabloul rezultat din toate aceste elemente permite să se formuleze păreri avizate despre ceea ce se întâmplă cu economia românească, în ansamblu. Firește, este vorba doar despre identificarea unor tendințe, însă autoritatea, bazată pe competență, a managerilor, conferă percepției lor o valoare de fapt obiectiv.
Pe scurt, ce se desprinde din cea mai recentă anchetă a INS? În industria prelucrătoare se preconizează o creștere moderată a volumului producției, stabilitatea numărului de salariați și o majorare moderată a prețurilor bunurilor realizate în această ramură. În construcții, se anticipează o stare de stabilitate atât în ceea ce privește volumul de activitate și numărul de salariați, cât și un spor moderat al prețului lucrărilor specifice. Creșteri moderate se anticipează și în privința volumului de activitate din comerțul cu amănuntul, a numărului de salariați și a prețurilor de vânzare. În fine, în sfera serviciilor, cererea ar avea o tendință de creștere moderată, prețurile la fel, iar numărul de salariați ar urma să fie relativ stabil.
Dacă vom corobora aceste opinii cu statisticile oficiale referitoare la rezultatele reale ale activităților economice pe șapte, opt, nouă luni din anul în curs (diferențele temporale apar din pricina faptului că datele sunt sintetizate în diferite faze ale înregistrării și raportărilor), vom constata că, în linii esențiale, sunt concordante, atestând preocuparea deosebită a respondenților de a transforma realizările cantitative în certe plusuri calitative ale activității economice. Acesta este elementul fundamental. Simțind mult mai bine și mai rapid decât mulți alți concetățeni pulsul economiei reale, managerii, în rândul cărora se află numeroși ingineri (participanți - lună de lună, aceiași - la ancheta INS), au capacitatea de a percepe în profunzime direcțiile de mișcare a proceselor și fenomenelor definitorii pentru obiectul respectivei anchete. Când nu se anticipează agravarea situației economice, adică atunci când se preconizează creșteri (fie ele și moderate) sau o relativă stabilitate, avem îndreptățirea să considerăm că perspectivele economiei românești, cel puțin pe termen scurt, sunt generatoare de un optimism - și el - moderat. Este important să cunoaștem această percepție a realităților economice deoarece astfel dispunem de date esențiale care ne permit să ne formăm propriile opinii, pe o bază serioasă, veridică, bine argumentată și articulată, ceea ce este vital ca stare de fapt și de spirit, nu numai la scară economică, ci și la nivelul întregii noastre societăți.
