English
În ultima perioadă, numeroase sondaje de opinie, derulate de cele mai multe structuri specializate, de la Institutul Național de Statistică la BNR, IRSOP și Școala Națională de Științe Politice și Administrative până la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, au surprins schimbări de esență în viziunea respondenților, cetățeni cu cele mai diferite profesii, vârste, localități de reședință, pregătire școlară etc., reprezentativi pentru populația țării. Este vorba despre conștientizarea influenței considerabile a dezvoltării economice la nivel național asupra stării materiale, a calității vieții individuale și familiale.
În primul rând, se confirmă o abordare mai realistă a resurselor necesare unei dezvoltări economico-sociale durabile. Tema este vastă, însă - și în această privință - se relevă o anumită ierarhizare a aspirațiilor. Așa s-a ajuns ca majoritatea respondenților să considere nu numai prioritară, ci și urgentă îmbunătățirea radicală a procesului de accesare a fondurilor europene nerambursabile. Avem de-a face, deopotrivă, cu un semnificativ sentiment de îngrijorare provocat de gradul redus de folosire a acestei resurse consistente (doar 13% din suma totală de 37 miliarde de euro alocată pentru intervalul 2014 - 2020) și cu preocuparea deosebită pentru eficientizarea modului în care se utilizează fondurile accesate.
Schimbările calitative de apreciere vizează mutarea accentului de la interesul strict personal sau al firmelor pe elementele componente ale interesului public. Astfel, un recent sondaj derulat de Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții (ICCV) atestă înțelegerea faptului că de starea infrastructurii, a domeniului sănătății și a sferei educației depinde și va depinde tot mai mult împlinirea aspirațiilor individuale și familiale de prosperitate materială și spirituală.
Potrivit sondajului, 52,6% dintre respondenți consideră că fondurile europene nerambursabile se cer orientate pentru efectuarea lucrărilor de infrastructură în domeniul transporturilor - căi ferate, autostrăzi, alte drumuri publice. Dată fiind și ponderea populației care trăiește la sate, locul doi în domeniul aspirațiilor îl ocupă dezvoltarea rurală, cu tot ceea ce presupune aceasta sub aspect civilizațional, respectiv 40% dintre respondenți împărtășesc această opinie. Urmează pregătirea forței de muncă înalt calificate (39,8% dintre respondenți) și îmbunătățirea radicală a întregului sistem de ocrotire a sănătății (38% dintre cei intervievați).
Sunt, de asemenea, de reținut evoluțiile care depășesc sfera serviciilor publice de uz general, respectiv consolidarea unui anumit sentiment de solidaritate. Astfel, 76% dintre cei chestionați consideră că fondurile de asistență socială alocate din banii primiți în acest scop de la Uniunea Europeană trebuie să fie îndreptați spre ajutorarea persoanelor cu dizabilități și 70% se pronunță pentru folosirea resurselor comunitare într-o mai mare măsură pentru copiii instituționalizați.
Desigur, aria de investigare a opiniilor a fost mult mai largă, însă datele prezentate sunt, credem, suficient de edificatoare pentru modul în care evoluează percepția publică în legătură cu o temă, cu adevărat, majoră pentru întreaga viață economico-socială a populației țării. Rezultatele sondajului ICCV sunt concordante cu alte investigații de tip sociologic, ceea ce prezintă o importanță deosebită pentru reorientarea agendei autorităților spre temele care preocupă în cel mai înalt grad concetățenii noștri. Astfel, deciziile vor fi nu numai corect fundamentate, ci vor avea și șanse mai mari să fie puse în practică.
Evident, utilizarea fondurilor UE, cu precădere, în domeniile amintite, creează condiții, cel puțin de ordin financiar, pentru concretizarea proiectelor eligibile la a căror elaborare și aplicare inginerii au avut și au contribuții decisive.
