English
Publicarea Programului de convergență pentru perioada 2017 - 2020 constituie, pentru comunitatea inginerească - ca, de altfel, pentru toți cetățenii țării interesați să cunoască dinamica posibilă și probabilă a economiei românești - un prilej de reflecții utile pe teme majore profesionale și civice. Ideea de convergență aplicată la procesul de integrare europeană a țării noastre reprezintă expresia cea mai sintetică a modalităților practice prin care urmează să ne apropiem într-o triplă ipostază - nominală, reală și juridică - de standardele care ne vor situa peste media indicatorilor economico-sociali ai UE. Dacă, în ceea ce privește convergența nominală, respectiv deficitul bugetar, ponderea datoriei publice în produsul intern brut, rata inflației etc. îndeplinim, de pe acum, criteriile de convergență, remarcă valabilă și în ceea ce privește convergența juridică (alinierea la legislația UE), situația cea mai complicată o prezintă convergența reală. În esență, este vorba despre stadiul de dezvoltare a economiei reale, adică spațiul în care își desfășoară activitatea inginerii de toate specializările.
Incontestabil, avem de-a face cu un spor semnificativ al produsului intern brut, situându-ne la acest capitol pe primul loc în UE. În ceea ce privește, însă, nivelul productivității muncii și reflexul acestuia în plan salarial, situația nu este dintre cele mai favorabile.
Bineînțeles, indicatorul care este, cu deplin temei, luat în considerare, continuă să fie produsul intern brut (reamintim că, în sfera cercetării științifice din economie, se află diferite variante de alți indicatori, mai expresivi). Recente statistici oficiale atestă că, în intervalul 1990 - 2016, PIB-ul României exprimat în euro a crescut de patru ori. Pentru comparație, rezumându-ne la zona noastră geografică, este de consemnat că, în același interval, produsul intern brut în Cehia a sporit de 6 ori, iar în Polonia de 7 ori. Potrivit unor calcule riguroase, România avea, în 1989, un PIB de 42,6 miliarde euro, iar în 2016 de 169,4 miliarde euro. Desigur, interesează în cel mai înalt grad nivelul PIB pe locuitor. În prezent, acest indicator este de circa 8000 euro, adică un sfert din nivelul înregistrat în Germania sau Franța exprimat în valoare nominală. Analiza se cere aprofundată dacă ținem seama de faptul că, în majoritatea statelor dezvoltate, sporul absolut de PIB (miliarde euro) este mult mai accelerat decât în țara noastră.
Pornind de la aceste realități, Programul de convergență pune accentul pe necesitatea asigurării unui ritm mediu anual de creștere a PIB de cel puțin 5 procente. Ce anume îndreptățește o asemenea predicție? Este vorba despre luarea în considerare a ceea ce reprezintă factorii de producție în care primul loc îl ocupă productivitatea, urmată de stocul de capital. Una dintre cele mai importante anticipări o constituie trecerea factorului muncă la o contribuție pozitivă, tendință care a fost confirmată în anul precedent. Se consideră că există premise favorabile pentru creșterea numărului de angajați, pentru îmbunătățirea gradului de utilizare a capacităților de producție, atât în industria prelucrătoare, cât și în servicii, astfel încât PIB-ul real să aibă o dinamică înaltă, respectiv un spor de 5,2% în 2017, de 5,5% în 2018, de 5,7% în 2019 și 2020. Principalul factor „motor" al unor asemenea sporuri consistente îl constituie formarea brută de capital fix (de fapt, procesul investițional) care, de la un minus de 3,3% contribuție la formarea PIB va ajunge, în 2020, la plus 8,6%. Desigur, pot fi menționate numeroase alte elemente care vizează orizontul 2020, însă esența procesului de convergență reală arată, neîndoios, că aceasta este zona în care se cere acționat cu precădere, inclusiv cu aportul de neînlocuit al comunității inginerești din țara noastră.
