English
Informațiile din actualitatea economico-socială completează sistematic imaginea preocupărilor la scară națională, regională, europeană și globală menite să contribuie eficient la combaterea efectelor încălzirii globale. În efortul general îndreptat spre soluționarea unor cerințe ecologice de mare importanță pentru viitorul omenirii, sunt implicați direct inginerii din toate țările și de toate specializările. Pornind de la asemenea date ale realității, publicăm, în
– Credit foto: www.freepik.com
Analiza voluntară a UE privind punerea în aplicare a pentru dezvoltare durabilă
♦ Printre principalele rezultate sunt menționate asigurarea unor condiții de muncă decente, creștereaeconomică, reducerea sărăciei, promovarea păcii, a securității, a unor societăți și instituții favorabile incluziunii
Uniunea Europeană a prezentat recent Organizației Națiunilor Unite, la New York, prima Analiză voluntară privind punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Documentul subliniază angajamentul ferm al UE față de Agenda 2030 și față de obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD). Aceasta oferă o imagine de ansamblu a modului în care acțiunile UE pe plan intern și extern contribuie la realizarea celor 17 ODD atât în cadrul UE, cât și în țările partenere din întreaga lume, făcând bilanțul progreselor înregistrate, oferind reflecții referitoare la lecțiile învățate și analizând modalitățile în care se poate promova și mai mult Agenda 2030 la nivelul UE.
Reamintim că cele 17 ODD sunt: 1. Fără sărăcie; 2. Foamete „zero“; 3. Sănătate și bunăstare; 4. Educație de calitate; 5. Egalitate de gen; 6. Apă curată și sanitație; 7. Energie curată și la prețuri accesibile; 8. Muncă decentă și creștere economică; 9. Industrie, inovație și infrastructură; 10. Inegalități reduse; 11. Orașe și comunități durabile; 12. Consum și producție responsabile; 13. Acțiune climatică; 14. Viața acvatică; 15. Viața terestră; 16. Pace, justiție și instituții eficiente; 17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor.
Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, Comisia Europeană (CE) pune în aplicare Agenda 2030 printr-o abordare „la nivelul întregii administrații“, integrând ODD în toate propunerile, politicile și strategiile. Începând din 2020, programele anuale de lucru ale Comisiei au plasat ODD în centrul procesului de elaborare a politicilor UE. Acestea se reflectă în special în inițiative emblematice precum Pactul verde european și NextGenerationEU. Se acordă finanțări considerabile, de exemplu prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a sprijini reformele și investițiile care contribuie concret la realizarea de progrese în ceea ce privește ODD. „Instituțiile UE, guvernele naționale, regionale și locale, partenerii sociali și societatea civilă joacă un rol important în realizarea ODD“, precizează CE.
– Credit foto: www.freepik.com
UE, progrese în realizarea majorității ODD
Din cele mai recente date furnizate de Eurostat, rezultă că UE a înregistrat progrese în ceea ce privește realizarea majorității ODD, deși aceste progrese nu au fost întotdeauna egale. UE a consemnat cele mai mari progrese în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă decente și a creșterii economice, reducerea sărăciei și promovarea păcii, a securității și a unor societăți și instituții favorabile incluziunii.
În cazul educației și formării (ODD 4), UE a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește educația timpurie, reducând numărul persoanelor care părăsesc timpuriu școala, promovând programe de ucenicie în educația și formarea profesională (EFP) și crescând rata de absolvire a învățământului terțiar.
În ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă decente pentru toți și a creșterii economice (ODD 8), economia UE a înregistrat o creștere puternică și continuă între 2014 și 2019. În această perioadă au fost create peste 14,5 milioane de locuri de muncă. Tendința pozitivă s-a estompat în 2020 din cauza pandemiei COVID-19, dar, în 2021 și 2022, economia UE s-a redresat puternic, fiind stimulată de Planul de redresare pentru Europa. Acest lucru s-a reflectat și pe piața forței de muncă, rata de ocupare a forței de muncă din UE atingând un nivel record de 74,6%.
Pentru a realiza progrese decisive în ceea ce privește acțiunile climatice (ODD 13), UE a convenit recent asupra unui cadru de reglementare și de politică reînnoit care să sprijine un obiectiv mai ambițios în materie de climă.
Pentru a contribui la crearea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii (ODD 16), Comisia a stabilit o nouă Strategie privind uniunea securității, care urmărește să combată violența, abuzurile și traficul de persoane, criminalitatea organizată și terorismul.
„Cu toate acestea, șocurile externe afectează redresarea după pandemie și progresele în materie de dezvoltare durabilă în UE și la nivel mondial. Ca urmare a crizelor multiple, progresele în direcția realizării ODD au încetinit din 2020, acestea fiind uneori chiar anulate. Sunt necesare progrese suplimentare în ceea ce privește multe ODD, în special cele legate de acțiunile climatice și de protecția și utilizarea durabilă a resurselor naturale. Accelerarea realizării ODD este mai urgentă ca niciodată, fiind necesar să se acorde o atenție deosebită persoanelor aflate în situații vulnerabile“, subliniază CE.
– Credit foto: www.freepik.com
Investiții de circa 300 miliarde euro, până în 2027, pentru acoperirea deficitului de finanțare
Eradicarea sărăciei, combaterea discriminării și a inegalităților și principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă se află în centrul parteneriatelor internaționale ale UE. În acest scop, acțiunea externă a UE este direcționată într-un mod care contribuie la ODD; UE contribuie la stimularea creșterii economice și a dezvoltării durabile în relațiile cu partenerii săi internaționali, inclusiv prin intermediul acordurilor comerciale și economice. În calitate de cel mai mare donator multilateral unic de asistență oficială pentru dezvoltare din lume, UE își direcționează finanțarea către țările care au cel mai mult nevoie de sprijin. Conform cifrelor preliminare ale OCDE, rezultă că atât pe ansamblul UE, cât și în statele sale membre, s-au alocat 92,8 miliarde euro sub formă de asistență oficială pentru dezvoltare în 2022. Această sumă reprezintă 43% din valoarea totală a asistenței oficiale pentru dezvoltare furnizate.
Prin intermediul parteneriatelor internaționale, UE urmărește realizarea de progrese atât în direcția îndeplinirii ODD, cât și a priorităților UE, cum ar fi sprijinirea dublei tranziții verzi și digitale. Începând din decembrie 2021, UE a lansat Global Gateway, strategia sa de mobilizare a investițiilor durabile în infrastructură și de favorizare a unui mediu propice în țările partenere. Global Gateway va contribui în mod direct la realizarea de progrese în privința mai multor ODD interconectate, în special prin investiții în infrastructura de transport, energetică și de digitalizare, precum și în sănătate și educație. În cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa“, UE și statele membre urmăresc să mobilizeze până la 300 de miliarde euro până în 2027 sub formă de investiții publice și private pentru a acoperi deficitul de finanțare a ODD.
Cel puțin 20% din bugetul de 79,5 miliarde euro al Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală“ va contribui până în 2027 la obiectivele de dezvoltare umană și de a nu lăsa pe nimeni în urmă, vizând persoanele aflate în situații de sărăcie și vulnerabilitate extremă și în contexte de criză, în special în ceea ce privește sănătatea (ODD 3), educația (ODD 4), protecția socială (ODD 1) și egalitatea de gen (ODD 5). Educația este esențială pentru eradicarea sărăciei și realizarea ODD. Ponderea finanțării pentru educație va crește de la 7% la cel puțin 10% din bugetul UE pentru parteneriate internaționale.
Lecții și perspective
Mai multe lecții valoroase oferă baza pentru noi acțiuni în vederea accelerării realizării ODD în cadrul UE și al parteneriatelor internaționale ale acesteia. Astfel, UE își reînnoiește angajamentul de a se asigura, în conformitate cu cadrul revizuit privind o mai bună reglementare, că propunerile sale legislative continuă să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, UE va continua să aducă îmbunătățiri concrete monitorizării ODD, în special prin abordarea efectelor de propagare externe și printr-o mai bună integrare a ODD în principalele sale rapoarte. Totodată, UE va continua să integreze în mod activ ODD în punerea în aplicare a inițiativelor emblematice din cadrul Global Gateway și a investițiilor în infrastructura durabilă, intensificându-și în același timp eforturile de mobilizare a sectorului privat în sprijinul ODD.
Analizele voluntare privind realizarea ODD reprezintă instrumentul central de responsabilizare convenit de toate țările în cadrul Agendei 2030. Scopul lor este de a facilita împărtășirea exemplelor de reușite și a bunelor practici, precum și discuțiile referitoare la provocările nesoluționate și la lecțiile învățate – toate în vederea accelerării punerii în aplicare a Agendei 2030. Analizele voluntare constituie baza pentru analizele periodice efectuate de Forumul politic la nivel înalt sub auspiciile Consiliului Economic și Social al ONU. Toate cele 27 de state membre ale UE au prezentat Organizației Națiunilor Unite analize naționale voluntare.
EY: Șase din zece companii intenționează să aloce mai multe fonduri anul viitor pentru a face față schimbărilor climatice
România are mari șanse de a devansa celelalte țări din regiunea CESA (regiunea Europei Centrale, de Est și de
Sud-Est și regiunea Asiei Centrale) în ceea ce privește adoptarea diverselor acțiuni pentru schimbările climatice în mai multe domenii, în special în privința acțiunilor legate de furnizori și terți prin parteneriate, fuziuni și achiziții și dezinvestiții, potrivit studiului EY CESA SustainableValueStudy, care, pentru România, are la bază un sondaj realizat în rândurile a 52 de ChiefSustainabilityOfficers (CSO).
Potrivit autorilor studiului, investițiile în inițiative privind schimbările climatice variază pentru fiecare țară CESA, deciziile fiind motivate de diferiți factori. Astfel, Polonia are cel mai scurt termen pentru a deveni carbon-negativă, iar România are cel mai scurt termen pentru reducerea emisiilor și cel mai mic obiectiv de reducere pentru a atinge zero emisii nete. De asemenea, este mai probabil ca Polonia să prioritizeze valoarea oferită clienților, în timp ce agenda României privind schimbările climatice este modelată atât de valorile angajaților, cât și de obiectivele climatice stabilite la nivel global.
În comparație cu alte țări din CESA, respondenții din România consideră că este mai ușor să măsoare progresele înregistrate în agenda privind schimbările climatice comparativ cu măsurarea altor rezultate importante pentru companii. Cu toate acestea, România trebuie să îmbunătățească în continuare colaborarea între managementul executiv și board cu privire la agenda de schimbări climatice.
– Credit foto: www.freepik.com
Companiile reduc emisiile, dar prea lent și insuficient
La nivelul CESA, 92% dintre companiile intervievate și-au luat un angajament public privind schimbările climatice până în 2030. În medie, acestea plănuiesc să reducă emisiile cu 33%, dar până în prezent le-au diminuat cu doar 19%. „Lumea are nevoie de o reducere de 45% până în 2030 pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1,5°C. Cele mai multe angajamente sunt insuficiente – doar 27% dintre acestea intenționează să reducă emisiile cu 45% sau mai mult și doar 38% și-au asumat un angajament până în 2030. Doar 29% dintre respondenți s-au angajat să aibă emisii de carbon negative, iar 15% s-au angajat să atingă net zero“, menționează autorii studiului.
Un alt aspect confirmat de studiu este faptul că investițiile companiilor în domeniul climei se transformă în beneficiu financiar. Patru din zece companii respondente au obținut o valoare financiară mai mare decât se așteptau. Compromisul dintre realizarea obiectivelor globale legate de planetă și îndeplinirea obiectivelor de business este adesea o falsă alegere. O abordare holistică a sustenabilității, care include beneficiile financiare, ale angajaților și ale clienților, tinde să se dovedească benefică și pentru planetă.
Analiza relevă că organizațiile care întreprind mai puține acțiuni în domeniul climatic se luptă mai mult cu execuția, în timp ce organizațiile care sunt mai active din acest punct de vedere trebuie să îmbunătățească coordonarea și colaborarea internă. Oportunitățile-cheie pentru a face progrese semnificative în ceea ce privește schimbările climatice includ parteneriate mai extinse și investiții în resursa umană.
Șase din zece companii intenționează să investească mai mult anul viitor pentru a aborda schimbările climatice, comparativ cu anul acesta, iar 25% dintre ele intenționează să aloce semnificativ mai multe fonduri. Crearea de valoare este un considerent esențial, aproape toate organizațiile (99%) având în vedere mai multe tipuri de valoare, atunci când evaluează o inițiativă.
– Credit foto: www.freepik.com
Sustenabilitate bazată pe valoare
Investițiile alocate schimbărilor climatice generează mai multă valoare decât se așteptau companiile, pe mai multe planuri. Acest lucru se întâmplă în ciuda îngrijorărilor că inițiativele pentru schimbări climatice vor avea un impact negativ asupra performanței financiare (37%) sau vor reduce capacitatea companiei de a face față competiției pe termen scurt (19%). În medie, respondenții spun că de 2,8 ori mai multe dintre inițiativele organizației lor privind schimbările climatice vor avea un impact financiar pozitiv, decât unul negativ (39% față de 14%).
Conform cercetării, companiile sunt de 0,5 ori mai predispuse să prioritizeze valoarea financiarăfață de obiectivele globale legate de planetă atunci când evaluează o inițiativă. Studiul arată că impactul inițiativelor climatice pe mai multe tipuri de valoare poate fi benefic atât pentru companii, cât și pentru societate și planetă. Astfel, planificarea sustenabilității pe termen lung facilitează menținerea bunei evoluții a companiilor sau identificarea unor noi oportunități de a crea valoare.
„Sondajul nostru arată că acele companii care sunt mai active în ceea ce privește acțiunile de combatere a schimbărilor climatice beneficiază de o performanță financiară mai bună decât cea preconizată. Conform sondajului, luarea unor măsuri pentru reducerea emisiilor și investițiile în inițiative care abordează schimbările climatice pot chiar accelera performanța financiară. Acesta este un mesaj puternic pentru acele organizații care încă ezită să ia măsuri decisive pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a preveni potențialele consecințe ale schimbărilor climatice asupra activității lor. Înțelegerea și abordarea cerințelor de reglementare emergente și a așteptărilor clienților, precum și optimizarea costurilor de operare prin eficiența energetică și a resurselor, minimizarea deșeurilor și reformularea produselor, deblochează noi oportunități în piață și cresc vânzările și veniturile, ceea ce, în cele din urmă, duce la o performanță financiară mai bună. Acest sondaj confirmă faptul că acțiunea în domeniul climei nu este doar o chestiune de gestionare adecvată a riscurilor, ci este, de asemenea, și poate chiar mai important, o oportunitate care creează valoare pe termen mediu și lung și sporește reziliența unei companii”, a declarat Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate la EY România.
Eurobarometru: Cei mai mulți europeni consideră că tranziția verde ar trebui să fie mai rapidă
Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat zilele trecute, o majoritate covârșitoare a europenilor (93%) consideră că schimbările climatice cu care se confruntă lumea sunt o problemă gravă, a anunțat Comisia Europeană, într-un comunicat. „Peste jumătate dintre respondenți cred că tranziția spre o economie verde ar trebui accelerată (58%), în contextul creșterilor bruște ale prețurilor la energie și al îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu gaze naturale după invadarea Ucrainei de către Rusia. Din perspectivă economică, 73% dintre europeni sunt de acord că daunele cauzate de schimbările climatice implică costuri mult mai mari decât investițiile necesare pentru tranziția verde. Iar trei sferturi (75%) dintre europeni sunt de acord că acțiunile climatice vor fi un motor al inovării“, se menționează în comunicat.
Credit foto: www.freepik.com
Sprijin pentru reducerea emisiilor, pentru sursele de energie regenerabile, pentru eficiența energetică
Aproape 9 din 10 cetățeni ai UE (88%) sunt de acord că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse la minimum, iar celelalte tipuri de emisii ar trebui compensate, astfel încât UE să poată deveni neutră din punct de vedere climatic cel târziu în 2050. Aproape 9 din 10 europeni (87%) consideră că este important ca UE să stabilească ținte ambițioase în ceea ce privește sporirea utilizării energiei din surse regenerabile, iar aproximativ la fel de mulți (85%) cred că este important ca UE să ia măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice, de exemplu încurajând oamenii să-și izoleze locuințele, să-și instaleze panouri solare sau să-și cumpere automobile electrice. 7 din 10 cetățeni (70%) consideră că reducerea importurilor de combustibili fosili poate spori securitatea energetică și poate fi benefică din punct de vedere economic pentru UE.
Cetățenii sunt implicați, iau măsuri individuale și vor o reformă structurală
Cei mai mulți cetățeni din UE iau deja, la nivel individual, măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice (93%) și fac în mod conștient alegeri sustenabile în viețile lor de zi cu zi. Întrebați cine trebuie să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice, cetățenii au subliniat că sunt necesare alte reforme care să însoțească acțiunile individuale și au invocat în acest sens și responsabilitatea guvernelor naționale (56%), a UE (56%), a întreprinderilor și a industriei (53%).
De asemenea, cetățenii europeni se simt amenințați de schimbările climatice în viețile lor de zi cu zi. În medie, peste o treime dintre europeni se simt expuși personal riscurilor și amenințărilor legate de mediu și de climă, iar în șapte state membre, mai ales din sudul Europei, dar și în Polonia și Ungaria, peste jumătate dintre cetățenii europeni au acest sentiment. 84% dintre europeni sunt de acord că combaterea schimbărilor climatice și rezolvarea problemelor legate de mediu ar trebui să fie o prioritate pentru îmbunătățirea sănătății publice, iar 63% dintre respondenți sunt de acord că pregătirea pentru impacturile schimbărilor climatice poate genera beneficii pentru cetățenii UE.
La sondajul Eurobarometru special privind schimbările climatice au participat 26 358 de cetățeni ai UE din diferite categorii sociale și demografice, din toate cele 27 de state membre ale Uniunii. Toate interviurile au fost realizate față-în-față, fie cu prezență fizică în locuințele respondenților, fie prin interacțiune video de la distanță.
