English
Prin paginile de față completăm seria informațiilor și opiniilor (publicate frecvent în „Univers ingineresc") referitoare la evoluțiile progresului științifico-tehnic, atât în plan teoretic, cât și în practica nemijlocită. Întrucât aproape zilnic apar, în acest sens, noi și noi date relevante, încercăm, prin cele ce urmează, să sintetizăm ceea ce este comun la scară autohtonă, europeană și globală. Prin trei termeni - riscuri, provocări și oportunități - este cuprinsă o gamă largă, diversă de domenii care cunosc o evoluție în etape succesive cu un caracter predominant ascendent. Avem în vedere influențele externe, inclusiv geopolitice, care, în ultimul timp, și-au pus amprenta mai mult ca oricând până acum asupra evoluțiilor de la nivel național până la nivel micro.
Multe dintre dezbaterile actuale se subsumează conceptului de reglementare, date fiind tocmai cele trei elemente pe care le-am evocat. Cum este normal, există mai multe școli de gândire, între cele două extreme, respectiv nereglementare și suprareglementare, identificându-se, prin importanța lor, deciziile care indică opțiuni clare privind necesitatea imperioasă de a se ține seama de interesele generațiilor actuale și ale celor viitoare. Astfel de decizii urmăresc tocmai diminuarea riscurilor și fructificarea provocărilor prin transformarea lor în oportunități.
- Sursa foto: Microsoft/Copilot
Analiză EY: Peste două treimi din organizațiile românești au ca prioritate investițiile în tehnologiile emergente
În toate mediile profesionale, mai ales în cele inginerești, este unanim acceptată ideea potrivit căreia, în perioada actuală și într-o perspectivă mai largă, întreaga omenire trăiește într-o evoluție exponențială a tehnologiilor în majoritatea domeniilor de activitate. Evoluția este generată și susținută în special de cercetarea științifică teoretică și aplicativă. Dar, pentru a fi cu adevărat utile societății, rezultatele cercetării trebuie diseminate și făcute înțelese de cât mai mulți beneficiari prin publicații, congrese științifice, simpozioane, media etc.
Peste două treimi din organizațiile românești au ca prioritate investițiile în tehnologiile emergente și recunosc potențialul acestora. Principalele motive pentru investițiile în tehnologiile emergente sunt creșterea productivității (75%), îmbunătățirea produselor/ serviciilor (70%) și reducerea costurilor (54%). Aceste avantaje sunt cruciale pentru competitivitatea pe piață, 91% dintre respondenți fiind de acord că investițiile în tehnologiile emergente sunt necesare pentru a rămâne competitivi. Acestea sunt câteva dintre principalele concluzii ale studiului „Investițiile în Tehnologii Emergente în România", realizat de EY România, document care a analizat nivelurile de adopție a tehnologiilor emergente în rândul companiilor din diverse industrii. Cercetarea se bazează pe un sondaj care a implicat 160 de respondenți din diferite sectoare, completat de o cercetare secundară extinsă, care a inclus analize ale rapoartelor de industrie, tendințelor pieței și prognozelor pentru tehnologiile emergente. Potrivit autorilor analizei, rezultatele studiului evidențiază nu doar stadiul actual al investițiilor în tehnologie, ci și provocările și oportunitățile cu care se confruntă organizațiile în procesul de digitalizare.
„Tehnologiile emergente, precum inteligența artificială, inteligența artificială generativă (GenAI) și cloud computing-ul transformă industriile și contribuie semnificativ la creșterea sectorului tehnologic din România. Investițiile strategice în aceste domenii, alături de măsurile de securitate cibernetică, sunt esențiale pentru a asigura competitivitatea, productivitatea și inovația. Studiul EY evidențiază importanța prioritizării abordărilor care pun oamenii în centrul atenției și a definirii clare a valorii aduse afacerii, aspecte fundamentale pentru o adoptare reușită", a afirmat Aurelia Costache, Partener, AI & Data Leader la EY România, citată într-un comunicat al EY.
- Credit foto: www.freepik.com
Contextul tehnologic al României
Autorii analizei relevă că România se află într-o perioadă de transformare digitală accelerată, având la dispoziție o bază solidă de resurse umane specializate în domeniul tehnologic și o infrastructură digitală în continuă dezvoltare. În ultimele decenii, țara a făcut progrese semnificative în integrarea tehnologiilor digitale în diverse sectoare economice. Această tranziție a fost accelerată de creșterea numărului de utilizatori de internet - cu 1517% între 2001 și 2021, atingând peste 16 milioane de utilizatori - și de investițiile în infrastructura digitală, care au permis companiilor să adopte soluții inovatoare. Contextul global favorabil inovației și digitalizării oferă României oportunitatea de a se alinia la tendințele internaționale și de a deveni un jucător important pe piața tehnologică.
Investițiile în tehnologiile emergente sunt esențiale pentru companiile care caută un avantaj competitiv în piața în continuă schimbare de astăzi. Tehnologiile emergente precum cloud, inteligența artificială, blockchain și IoT permit organizațiilor să își îmbunătățească productivitatea. Prin automatizarea sarcinilor de rutină și utilizarea analizei datelor, companiile pot lua decizii informate mai repede, pot reduce costurile operaționale și pot îmbunătăți productivitatea generală.
Studiul evidențiază o tendință clară, și anume aceea că firmele din România sunt mult mai predispuse să implementeze o tehnologie matură, iar din acest punct de vedere, tehnologia cloud ocupă prima poziție. Astfel, în prezent, 41,6% dintre companii au integrat deja complet soluții cloud în procesele lor operaționale. Cloud-ul este urmat de un grup de tehnologii emergente care oferă un potențial semnificativ pentru viitor, printre acestea remarcându-se în special inteligența artificială (IA). Deși integrarea completă a acesteia este încă limitată, un număr tot mai mare de companii testează în mod activ soluții bazate pe IA, le introduc în programe-pilot sau își planifică investiții în această direcție. Toate aceste aspecte reflectă o schimbare semnificativă în mentalitatea mediului de afaceri românesc, companiile începând să recunoască beneficiile majore ale acestor tehnologii și pregătindu-se să le extindă la nivelul întregii organizații în anii ce urmează.
- Credit foto: www.freepik.com
Numărul angajaților din sectorul tehnologic a crescut cu 188% în intervalul 2014 - 2023
Evoluția forței de muncă în România a arătat o tendință pozitivă, în special în sectorul tehnologic, care a crescut semnificativ mai repede decât forța de muncă generală. În perioada 2014 - 2023, numărul angajaților din sectorul tehnologic a crescut cu 188%, comparativ cu o creștere de 19% a forței de muncă totale. Această creștere subliniază rolul critic al sectorului tehnologic în dezvoltarea economică a țării, precum și capacitatea acestuia de a atrage și reține talente într-un ritm mult mai mare decât media națională.
Datele sugerează că majoritatea respondenților recunosc importanța tehnologiilor emergente, 66% indicând că organizațiile pentru care lucrează sunt moderat sau foarte concentrate pe aceste inovații. Totuși, organizațiile se confruntă cu provocări semnificative în adoptarea acestor tehnologii, cea mai frecvent citată fiind deficitul de profesioniști calificați (61%).
„Această preocupare nu este deloc surprinzătoare, având în vedere că un procent semnificativ, respectiv 76% dintre respondenți, consideră că sistemul educațional nu reușește să pregătească adecvat forța de muncă necesară. În aceste condiții, discrepanța dintre progresul accelerat al tehnologiilor emergente și pregătirea profesională corespunzătoare ar putea să se accentueze și mai mult. Acest lucru determină companiile să acorde o importanță prioritară atragerii de talente și dezvoltării continue a competențelor angajaților, pentru a rămâne competitive și pentru a impulsiona inovația", precizează autorii studiului.
Factori determinanți pentru implementarea tehnologiilor emergente
Raportul analizează nivelurile de investiție în zece tehnologii pentru a evalua starea actuală a investițiilor în acestea, identificând atât factorii care facilitează, cât și pe cei care descurajează investițiile. Cele zece tehnologii analizate includ: tehnologia Cloud, Inteligența Artificială, Securitatea cibernetică, Energia regenerabilă, Augmented Reality (AR), Tehnologia 5G, Internet of Things (IoT), Robotică și Automatizare, Blockchain și Analize avansate.
„Pentru mulți dintre respondenți, tehnologiile emergente nu sunt considerate simple instrumente, ci adevărate motoare ale dezvoltării, capabile să ofere noi modalități de a crea valoare adăugată. Deși îmbunătățirile operaționale ocupă o poziție ușor inferioară în ierarhia priorităților, acestea joacă totuși un rol important în justificarea acestor investiții", afirmă autorii studiului.
În toate segmentele de venituri, îmbunătățirea productivității reprezintă principalul factor care determină investițiile în tehnologii emergente. Totuși, companiile mai mici, cu venituri anuale sub 10 milioane euro (75%), pun un accent mai mare pe îmbunătățirea produselor și serviciilor, în comparație cu firmele mari (67%), ale căror venituri anuale depășesc 50 milioane euro.
Investițiile în tehnologiile emergente sunt esențiale pentru organizațiile care caută un avantaj competitiv într-o piață globală din ce în ce mai dinamică și interconectată. Conform sondajului EY, tehnologiile cloud, inteligența artificială și securitatea cibernetică se remarcă drept cele mai importante în următorii 5 ani, cu peste 80% dintre respondenți recunoscând importanța lor. În contextul actual, tehnologia cloud reprezintă fundamentul multora dintre celelalte nouă tehnologii emergente analizate, devenind astfel un factor central în transformarea digitală. De asemenea, inteligența artificială și analiza avansată a datelor sunt complementare și pot accelera semnificativ procesele decizionale. În paralel cu intensificarea adoptării tehnologiilor cloud și AI, se anticipează și o creștere a riscurilor legate de securitatea cibernetică.
„România are oportunitatea de a accelera implementarea acestor tehnologii, având o infrastructură digitală puternică și o forță de muncă tehnologică în creștere. Cu toate acestea, provocările persistă, iar depășirea acestor obstacole va necesita un efort colaborativ între sectoarele public și privat, investiții direcționate în educația digitală și politici de sprijin pentru a stimula inovația", precizează realizatorii studiului.
*
Studiul „Investițiile în Tehnologii Emergente în România" a fost realizat de EY România prin intermediul unui sondaj desfășurat cu ajutorul platformei Qualtrics XM, care a captat perspectivele a 160 de respondenți din diverse industrii și niveluri de venituri cu privire la adoptarea tehnologiilor emergente. Datele au fost completate cu o cercetare secundară extinsă, analizând rapoarte de industrie, tendințe ale pieței și prognoze pentru tehnologiile emergente.
- Credit foto: www.freepik.com
Studiu global Deloitte: Două treimi dintre companii invocă insuficienta pregătire a noilor angajați, în timp ce posturile de începători sunt preluate de inteligența artificială
Stimularea abilităților umane devine prioritară
Două treimi (66%) dintre reprezentanții companiilor la nivel global spun că angajații recrutați recent sunt insuficient pregătiți pentru rolurile pe care le ocupă, iar lipsa de experiență este principala cauză a eșecului, în timp ce angajații (aproape 60%) afirmă că organizația din care fac parte pune un accent mai mare pe experiență și pe studii decât pe abilități și pe potențial, potrivit studiului Deloitte 2025 Global Human Capital Trends. Potrivit autorilor analizei, decalajul de experiență subliniat în studiu este accentuat și de faptul că tehnologiile bazate pe inteligența artificială (AI) preiau sarcinile aferente posturilor de începători și reduc, astfel, posibilitățile celor aflați la început de carieră să dobândească abilitățile practice necesare. Din aceste considerente, aproape trei sferturi dintre lideri (73%) și angajați (72%) consideră că angajatorii ar trebui să ofere mai multe oportunități pentru acumularea experienței.
În aceste condiții, aproape trei sferturi dintre angajați și reprezentanți ai companiilor susțin că este important ca abilitățile umane (curiozitate, inteligență emoțională etc.) să fie tratate cu prioritate. Conform studiului, organizațiile care reușesc să stimuleze capacitatea angajaților de a se dezvolta profesional, de a-și folosi imaginația și de a realiza analize complexe au șanse aproape duble (de 1,8 ori) să raporteze rezultate financiare solide, de 1,4 ori mai mari să creeze valoare extinsă pentru clienți și societate și de 1,6 ori mai multe să ofere experiențe profesionale relevante.
Astfel, sustenabilitatea capitalului uman, care presupune crearea unui mediu favorabil tuturor celor conectați la organizație, a devenit esențială în obținerea echilibrului dintre performanța umană și cea financiară. Pe de altă parte, doar 6% dintre organizații înregistrează progrese reale în asumarea acestui concept ca strategie de business.
„Prin integrarea capitalului uman în strategia de business, organizațiile își pot asigura succesul pe termen lung, demonstrând că a investi în oameni și în performanța lor nu reprezintă doar o obligație morală, ci și una de business. Angajații care percep stabilitate și se simt conectați la locul de muncă au mai multe șanse să aibă încredere în organizația lor și să contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea rezultatelor financiare. Pe de altă parte, evoluțiile din tehnologie sunt incontestabile, iar beneficiile generate în diverse activități nu pot fi ignorate. Dar cele două componente ale forței de muncă - soluțiile informatice și personalul uman - sunt complementare și trebuie doar să se găsească varianta optimă de integrare, astfel încât să crească productivitatea, pe de o parte, și, pe de altă parte, să fie stimulată creativitatea, inovarea și implicarea angajaților în activitatea de zi cu zi", a declarat Raluca Bontaș, Partener la Deloitte România, citată în comunicatul companiei.
- Credit foto: www.freepik.com
Estomparea granițelor dintre munca realizată de oameni și cea efectuată de tehnologie
De altfel, studiul relevă faptul că utilizarea inteligenței artificiale poate contribui la creșterea productivității, dar poate crea și incertitudine în rândul angajaților cu privire la siguranța locului de muncă și la reducerea oportunităților de învățare. În plus, mai mult de jumătate (54%) dintre angajați și lideri sunt îngrijorați de estomparea granițelor dintre munca realizată de oameni și cea efectuată de tehnologie.
Conform studiului, organizațiile au de șase ori mai multe șanse să obțină beneficii financiare din utilizarea AI atunci când angajații sunt cei care generează valoare prin intermediul unor astfel de tehnologii. În plus, 56% dintre participanți spun că este foarte important ca beneficiile obținute de angajator prin intermediul AI să se reflecte în recompensele acordate angajaților. Cu toate acestea, cele mai multe organizații (77%) nu fac nimic în acest sens.
În aceste condiții, aproape 70% dintre liderii participanți la studiu recunosc importanța revizuirii criteriilor de atragere și de menținere a angajaților (employee value proposition) pentru a reflecta modul de colaborare dintre oameni și tehnologie, însă doar 6% au făcut progrese semnificative în această direcție.
Totodată, organizațiile (73%) conștientizează necesitatea redefinirii rolului de manager, astfel încât cei aflați în astfel de poziții să se concentreze pe oameni, pe regândirea modului de lucru și pe abordarea provocărilor într-o manieră strategică. În prezent, managerii alocă aproape 40% din timp rezolvării aspectelor curente și sarcinilor administrative și doar 13% pentru dezvoltarea membrilor echipei. De altfel, studiul evidențiază faptul că un management puternic este corelat cu o performanță financiară superioară cu până la 15%.
În final, pentru angajatori este esențial să asigure un echilibru între nevoia lor de agilitate, pentru a performa într-un mediu de business volatil, și stabilitatea de care au nevoie angajații - 85% dintre liderii care au participat la studiu spun că organizația trebuie să devină mai agilă pentru a face față schimbărilor frecvente, în timp ce 75% dintre angajați așteaptă mai multă stabilitate în activitatea lor profesională. Dar, în timp ce 72% dintre organizații recunosc importanța găsirii căii de mijloc între cele două preocupări, doar 39% iau măsuri relevante în această direcție.
- Credit foto: www.freepik.com
Adoptarea de soluții creative și sustenabile pentru viitorul muncii
„Per ansamblu, studiul scoate în evidență noi paradigme ale relației dintre organizații și oameni. Într-o eră în care incertitudinea și schimbarea au devenit permanente, companiile care investesc strategic în performanța umană reală vor deveni liderii de mâine. Cred că echilibrul dintre rezultatele economice și cele umane nu mai poate fi tratat superficial sau opțional, ci devine o prioritate esențială pentru supraviețuirea și succesul organizațiilor pe termen lung. Provocarea reală este să avem curajul să renunțăm la paradigme tradiționale și să adoptăm soluții creative și sustenabile pentru viitorul muncii", a declarat Doina Patrubani, Senior Advisor, Human Capital, Deloitte România.
Cu privire la factorii care îi motivează să performeze la cel mai înalt nivel în jobul actual, angajații plasează pe primul loc recompensele financiare (32%), urmate de siguranța locului de muncă (21%) și munca de echipă (18%), la egalitate cu flexibilitatea relației cu angajatorul.
Raportul Deloitte 2025 Global Human Capital Trends a fost efectuat în rândul a 10 000 de lideri de business și de resurse umane din diferite industrii și sectoare din 93 de țări, inclusiv România. În plus față de raportul global, Deloitte a realizat studii în rândul angajaților, managerilor și al membrilor echipelor de conducere, pentru a prezenta și perspectiva lor și a evidenția discrepanțele dintre percepțiile liderilor și cele ale angajaților.
- Credit foto: www.freepik.com
ANCOM: Conectivitate Gigabit pentru 1 din 3 conexiuni de internet fix
Pe parcursul anului 2024, numărul conexiunilor Gigabit a crescut cu 16%, ajungând la aproape 2,4 milioane, în principal pe fondul creșterii numărului conexiunilor cu fibră optică până în locuință/sediu (FTTH) la 5,4 milioane (+8%). „Astfel, conexiunile Gigabit reprezintă 35% din conexiunile de internet fix. Deși nu ating Gigabit, alte 60% din conexiuni depășesc 100 Mbps", relevă raportul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Potrivit documentului, în ceea ce privește internetul fix, principalele evoluții anuale au fost: ▪ cu o creștere de 3%, numărul de conexiuni în anul 2024 a ajuns la 6,8 milioane, 95% permițând viteze care depășesc 100 Mbps; ▪ 35% dintre conexiuni permit viteze de cel puțin 1 Gbps; ▪ traficul mediu lunar a ajuns la 88 GB per locuitor (+10%), adică aproape 3 GB/zi; ▪ la nivel național, rata de penetrare la 100 de gospodării era de 83% (89% în mediul urban și 75% în mediul rural). Ritmul de creștere a numărului de conexiuni din mediul rural (+5%) îl depășește pe cel din urban (+2%).
În privința internetului mobil, raportul relevă, între altele, următoarele: ▪ numărul de conexiuni active continuă creșterea ușoară, până la 21,7 milioane, dintre care 18,6 milioane au utilizat 4G și/sau 5G; ▪ numărul conexiunilor 5G a crescut cu 53% în 2024, ajungând la 3,5 milioane (16% din total); aproape 21 milioane de conexiuni au fost realizate prin telefonul mobil; ▪ traficul mediu lunar a fost de aproape 13 GB per locuitor (+18%), adică peste 400 MB zilnic.
Raportul include și date privind evoluția telefoniei mobile: ▪ 22,8 milioane de cartele SIM active de telefonie mobilă (-3%) la finalul lui 2024, dintre care 74% pe bază de abonament; ▪ creșterea numărului de cartele SIM pe bază de abonament (+1 milion) nu a compensat scăderea semnificativă a numărului de utilizatori pe bază de cartele preplătite active (-1,8 milioane); ▪ traficul de voce a scăzut cu 3%, până la 58 miliarde de minute, adică 4 ore și 15 minute/lună/locuitor.