English
Radio Club Craiova la 100 de ani
2026 este, pentru Radio Club Craiova, an Jubiliar sărbătorit prin câteva evenimente.
Primul eveniment a fost Conferința „100 de ani de la înființarea Asociației de Radiofonie în Craiova. Evoluția radioamatorismului Craiovean până în prezent" (https://www.dolj.agir.ro/stiri.php), programată la 13 februarie 2026, data desemnată de UNESCO drept Ziua Internațională a Radioului.
Al doilea eveniment, programat pentru 18 martie 2026, data la care s-au împlinit 100 de ani de la înființarea „Asociației Radio Craiova", a fost un bun prilej pentru prezentarea activității membrilor, dar și pentru remontarea plăcii comemorative - dezvelită în anul 2001 cu ocazia marcării a 75 de ani de la înființarea Asociației - care fusese demontată în urmă cu câțiva ani când clădirea MERCUR a fost renovată.
Prof. dr. ing. Gheorghe Manolea
Președinte Sucursala AGIR Dolj
- Mircea Pospai, Marius Resceanu, Gheorghe Manolea, Constantin Vasile, Marian Trincu
Scurt istoric al Asociației Radio Craiova
Începutul - Inițiativa doctorului Alexandru Savopol
În 1926, România nu avea niciun post de radiodifuziune.
În Craiova existau pe atunci 10 - 15 radioreceptoare construite de amatori și de fabrici de peste hotare, fericiții posesori putând audia numai posturile de radio din străinătate.
La începutul anului 1926, un grup de entuziaști ai undelor radio, format din doctor Alexandru Savopol, lt. Ioan Băjenescu și cpt. C. Dumitriu, înființează prima asociație din țară a radiofoniștilor, sub denumirea „RADIO CRAIOVA", având ca scop:
▪ difuzarea în masele populare a frumoasei invențiuni prin conferințe la sate, în școli, societăți etc.;
▪ crearea de tehnicieni, constructori, depanatori, amatori emițători, utili Patriei;
▪ ținerea de legături cu celelalte radiocluburi similare din străinătate.
Craiova a avut un mediu prielnic popularizării radiofoniei, atât datorită radioclubului, cât și prin activitatea fraților Titus și Mihai Konteschweller, craioveni, care își făcuseră studiile universitare de radio în Franța. Ei sunt proiectanții și realizatorii superreacției cu două lămpi.
Ulterior, asociația „RADIO CRAIOVA" a devenit „RADIOCLUB CRAIOVA", cu sediul în strada C.A. Rosetti, nr. 4, unde va apărea și o secție specială de radioamatori.
Dr. Alexandru Savopol a luat inițiativa de a construi un post de radioemisie, iar prima emisiune experimentală de radiodifuziune a putut fi recepționată la data de 26 septembrie 1926, locul de transmisie fiind în zona de S-E a Craiovei.
Pentru ca emisiunea să poată fi recepționată de ascultători, s-a ales o frecvență apropiată postului de radio „VIENA". Crainicul acestei prime emisiuni a fost însuși dr. Alexandru Savopol, iar programul conținea muzică populară românească. Confirmările recepționării primei emisiuni au fost entuziaste. Printre acestea se menționează telefoanele de felicitare din partea subprefectului județului Dolj, Mișu Nanoveanu, și a reprezentantul ziarului „Universul" pentru Oltenia, N. Ciocârlia. S-au primit scrisori din Oltenia, precum și de la un român de pe Valea Timocului care își exprima bucuria pe care a avut-o când a auzit vorba românească și cântec oltenesc la aparatul său de radio.
Radioclubul Craiova, cu sprijinul autorităților, a continuat transmisiile radiofonice din sediul Prefecturii Dolj, până în anul 1937. De asemenea, a desfășurat o intensă activitate de propagandă a radiofoniei, având un rol important în dezvoltarea radioamatorismului de emisie-recepție din țară, reunind foarte mulți amatori din România.
Pentru a marca împlinirea a 75 de ani de activitate, la data de 27 octombrie 2001 s-a organizat un Simpozion, la Cercul Militar Craiova, în parteneriat cu Radio Oltenia Craiova și Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu. Simpozionul a fost inclus în programul manifestării „Zilele Craiovei - 2001".
Radioclubul CSM Craiova, în prezent
Radioclubul CSM Craiova funcționează ca Secție a Clubului Sportiv Municipal Craiova.
Activitatea de radioamator presupune:
▪ instruirea individuală sau în colectiv în domeniul radiotehnicii și radiocomunicațiilor;
▪ construirea, instalarea, experimentarea și folosirea de stații de amator;
▪ efectuarea de studii și experimentări în benzile alocate radioamatorilor;
▪ realizarea de legături radio cu alți radioamatori din țară și străinătate;
▪ participarea la diferite competiții interne și internaționale specifice;
▪ posibilitatea radioamatorilor de a deveni surse alternative de radiocomunicații în caz de necesitate, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Dolj.
În prezent, Radioclubul CSM Craiova are în componența sa 80 de membri, 7 maeștri ai sportului, multipli campioni naționali și internaționali. Sunt, totodată, de menționat participarea la Campionatul Mondial de unde scurte și obținerea titlului de campion mondial de către ing. Ștefan Radu.
Alte informații pot fi obținute accesând pagina web http://yo7kaj.oltenia.ro.
Constantin Vasile,
Președinte Onorific Radioclub Craiova YO7ARZ
Marian Trincu,
Secretar Radioclub CSM Craiova YO7CKP
Radioamatorismul, resursă națională de utilitate publică
Radioamatorul este iubitor de radio având în vedere că verbul latinesc amare se traduce prin a iubi.
Comunicația radio a început cu prima legătură radio transatlantică a lui Marconi, în 1901, urmată de o mare efervescență tehnică: 1904 - dioda, primul tub electronic, 1906 - trioda, 1926 - tetroda, pentoda. La 18 martie 1926, slt. Băjenescu Ion, dr. A. Savopol, cpt. Dumitriu înființează în Craiova Asociația Radio Craiova, care, în 1927, devine Radioclubul Craiova.
Radioamatorismul este pasiune și drum spre excelență dacă avem în vedere că Joe Taylor K1JT, radioamator de tânăr, deținător al Premiului Nobel, este fondatorul radioastronomiei.
Radioamatorismul HAM, radio Help All Mankind, ajută omenirea. Uneori se întâmplă dezastre. În astfel de cazuri, cad sistemele telefonice celulare/Internetul. După atacul terorist din New York, de la 11 septembrie 2001, s-au implicat 800 de radioamatori, cu energia lor, aparatura, repetoarele radio, pentru a asigura comunicația de urgență. În semn de recunoștință, Senatul statului New York a emis o rezoluție legislativă, radioamatorii fiind recunoscuți ca resursă națională de utilitate publică. Cum este bine cunoscut, la 4 martie 1977, când în România s-a înregistrat puternicul cutremur de 7,4 grade pe scara Richter, radioamatorii au asigurat legăturile radio de urgență.
Radioamatorii lucrează cu aparatură simplă, adesea construită de ei, în moduri de comunicație foarte eficiente. Telegrafia (Morse, CW) este importantă datorită rezistenței sale la bruiaj și lărgimii de bandă reduse. Acum, se revine la CW în 3 - 5 MHz în condiții de EW EW (electronic warfare)/bruiaj intens, evitând legăturile digitale, când Starlink/satcom cedează la spoofing-ul GPS. CW este o rezervă strategică de comunicație. Codul Morse oferă o rezistență de neegalat la bruiaj și EMP (electromagnetic pulse), deoarece aparatura necesită o putere mică, lărgime îngustă de bandă (sub 100 Hz) și echipamente analogice simple, evitând astfel atacurile digitale sofisticate de tip EW/cybernetic.
Activitatea radioamatorilor este reglementată. International Amateur Radio Union a elaborat ghidul IARU pentru comunicațiile de urgență, lista cu frecvențe, procedurile pentru traficul radio. Prin Convenția de la Tampere 2005, la care România este parte, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor - ITU solicită statelor să faciliteze asistența rapidă în domeniul telecomunicațiilor în caz de dezastru, pentru instalarea și operarea unor servicii de telecomunicații fiabile și flexibile. ITU recunoaște că serviciile radio de amatori distribuite în întreaga lume au o istorie lungă în furnizarea de comunicații în timpul situațiilor de urgență (Raportul ITU-R M.2085-1).
În România, ANCOM asigură compatibilitatea cu standardele internaționale, iar Federația Română de Radioamatorism (FRR) are statut de utilitate publică. Prin Regulamentul privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență (Ordinul nr. 1995/18.11.2005), se constituie formațiuni de voluntari specializați pentru situații de urgență (FRR), folosind stațiile și rețelele proprii fixe sau mobile. Art. 29, alin. (10), pct. (1.A 11) prevede că Inspectoratul General al Poliției Române „sprijină în mod special membrii Rețelei Naționale de Urgență a Federației Române de Radioamatorism în obținerea aprobărilor legale pentru montarea antenelor de VHF și UHF, pe clădiri publice sau blocuri de locuințe". Art. 31, lit. (n) stipulează că Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului „sprijină membrii Rețelei Naționale de Urgență a Federației Române de Radioamatorism în obținerea aprobărilor legale pentru montarea antenelor de unde scurte și unde ultra scurte, pe clădiri publice sau blocuri de locuințe".
Există un protocol de colaborare între Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dolj, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Dolj și Clubul Sportiv Municipal Craiova CSM - Secția de radioamatorism, prin Rețeaua Națională de Urgență a Radioamatorilor. În acest cadru, CSM asigură comunicații radio US, UUS, AM, SSB, CW și transmisii digitale de date, implică radioamatorii autorizați cu stațiile și rețelele proprii fixe, mobile și portabile în organizarea și realizarea legăturilor și rețelelor radio de urgență, facilitează radiocomunicațiile alternative între forțele specializate voluntare și forțele profesioniste, în timpul exercițiilor și în timpul intervenției, furnizează ISU, informații operaționale.
Rezultă că radioamatorii se dovedesc o resursă națională de utilitate publică. Este necesar ca Parlamentul României să emită un act legislativ prin care radioamatorii români să fie recunoscuți ca resursă națională de utilitate publică, astfel încât formarea continuă și activitatea lor să fie sprijinite printr-un cadru legislativ bine armonizat cu toate instituțiile. Este esențial ca FRR să se implice în acest demers, pentru a îmbunătăți reziliența societății în caz de dezastru și pentru a câștiga respectul societății pentru radioamatori.