English
Cele mai recente date statistice referitoare la perioada care a trecut de la începutul anului atestă intensificarea eforturilor de depășire a cumulului de crize care afectează economia noastră națională, în contextul internațional bine cunoscut. Esența acestor eforturi constă în conceperea și aplicarea unui mix de măsuri de adaptare la schimbările în curs sau previzibile, precum și în modelarea realităților mai ales prin inovare, nu numai tehnică, ci și managerială.
Pe bună dreptate, se spune că „nevoia te învață", însă performanțele firmelor sunt, de regulă, rezultanta unor surse diverse de învățătură. Este vorba despre propria experiență acumulată într-o confruntare cu factori interni și externi specifici timpului și spațiului actual.
- Credit foto: www.freepik.com
Majoritatea companiilor care performează în prezent se definesc, înainte de toate, printr-o semnificativă rezistență la șocuri. Încă din timpul pandemiei, întreprinzătorii, managerii din aceste entități au învățat să contracareze influențele exogene, îndeosebi prin înscrierea activității lor în tendințele care au șansa să se afirme în viitor, chiar și în cel îndepărtat. În vederea creșterii productivității, ca element fundamental al competitivității, au investit în noile tehnici și tehnologii, astfel încât, în momentul de față, se află în stadii avansate în materie de digitalizare, de promovare a inteligenței artificiale. Evident, nu este vorba despre un proces investițional încheiat, ci despre depășirea anumitor etape menite să le consolideze pozițiile pe piețele de profil, atât din țară, cât și din străinătate.
Întrucât multe au depins și depind, în continuare, de cererea solvabilă, încheierea contractelor pe durate cât mai lungi a devenit obiectivul central al politicilor de marketing. În acest mod a fost posibilă și refacerea în timp mai scurt a lanțurilor de aprovizionare și a celor de desfacere. Mai mult decât atât: s-au identificat și valorificat soluții alternative care, mai cu seamă în condițiile actuale, marcate de mari tensiuni geopolitice și de avansurile politicilor protecționiste, se dovedesc inspirate, aducătoare de profit net.
Sigur, tot în raport cu cererea solvabilă, s-au restructurat produse și servicii, accentul punându-se pe latura inovativă. Odată cu îmbunătățirea raportului calitate/preț a fost posibil să se acționeze prompt la situații neprevăzute, oferta respectivelor firme orientându-se rapid în funcție de noile cerințe ale beneficiarilor.
Inteligența artificială a indicat, în limite rezonabile, realiste, care produse și servicii trebuie excluse sau incluse în portofoliul companiilor, ceea ce a reprezentat și reprezintă un mare avantaj de natură competitivă. AI ajută într-o manieră substanțială la efectuarea controlului și la optimizarea costurilor, la stabilirea gamei sortimentale în raport tot cu cererea solvabilă, la inițierea de oferte promoționale, la simplificarea relațiilor cu beneficiarii.
Un alt element esențial în materie de management privește conștientizarea faptului că există (persistă) o serie de vulnerabilități în conexiunile dintre micro și macroeconomie, ceea ce scoate în relief mai ales dezechilibrele de ordin fiscal-bugetar și comercial. De aici, adoptarea de măsuri adecvate, în special din zona celor care urmăresc limitarea cheltuielilor neraționale, împovărătoare, deoarece numai astfel pot fi atrase noi capitaluri, inclusiv străine. Aversiunea la risc este, în contextul evocat, invers proporțională cu gradul de încredere în economia românească în toate articulațiile ei, micro și macro, așa cum mai remarcam.
Prin urmare, calea spre performanță este deschisă nu numai de creșterea capacității de adaptare la schimbări, ci mai ales de forța inovativă a firmelor, ea însăși generatoare de schimbări. Pe această cale se înscriu tot mai multe companii, oferind, astfel, șansa de a se depăși dificultățile actuale și cele anticipate, șansă care, în niciun caz, în nicio împrejurare, nu trebuie ratată.
