English
Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane în 35 de ani, migrația externă având o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, potrivit unui studiu realizat de prof. univ. dr. Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS). Analiza relevă că, în prezent, populația UE include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spațiului comunitar (potrivit datelor Eurostat din 2025). Acest număr reprezintă circa 10% din populația rezidentă a UE. „Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din țări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populație, printre care se numără România, alături de Polonia și Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât și Polonia, se numără printre țările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migrație externă, precum și cu stocuri importante de emigranți la nivel european", se menționează în studiu.
) - Credit foto: www.freepik.com
Potrivit președintelui INS, în perioada 1990 - 2024, peste 808 000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce 646 000 de persoane și-au stabilit domiciliul în România. În aceste condiții, populația rezidentă a României s-a redus, ca urmare a migrației definitive, cu 162 000 de persoane.
„Începând cu anul 1992, cetățeni din diverse state și-au stabilit domiciliul pe teritoriul României. Cea mai mare parte a imigranților definitivi care au ales România provine din Republica Moldova. Până în anul 2010, cele mai numeroase imigrări definitive au fost înregistrate în rândul persoanelor provenite din Republica Moldova, aproximativ 75 000 de persoane, reprezentând mai mult de jumătate din totalul imigrărilor definitive consemnate. În perioada 2011 - 2022, aproape 273 000 de persoane și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste 60% din totalul imigranților definitivi", precizează Tudorel Andrei.
Pe fondul războiului din Ucraina, numărul cetățenilor proveniți din această țară care și-au înregistrat domiciliul în România a fost de aproximativ 34 400 de persoane, ceea ce corespunde unei ponderi de 7,6% din totalul imigrărilor definitive consemnate în această perioadă. În 2023, imigranții din Republica Moldova au numărat aproximativ 10 200 de persoane, reprezentând 34,2% din totalul imigranților definitivi, iar în 2024 numărul acestora s-a redus la circa 7900 de persoane, respectiv 28% din totalul persoanelor din străinătate care și-au înregistrat domiciliul în România. În 2024, numărul imigranților proveniți din alte țări decât cele tradiționale a ajuns la aproximativ 21 800 de persoane, reprezentând 39,7% din totalul imigrației definitive din acel an.
În anii 2022 și 2023, numărul imigranților înregistrați în România s-a dublat comparativ cu nivelul consemnat în 2010. Între 2010 - 2014, peste 90% din numărul de imigranți au fost cetățeni români care se reîntorceau în țară. În 2023, numărul cetățenilor români care s-au reîntors în țară a fost de 201 800, însă, pe fondul creșterii numărului total de imigranți la 324 000, ponderea acestora s-a redus la 67%.
Populația rezidentă la 1 ianuarie 2010 a fost mai mică decât cea de la 1 ianuarie 2003 cu peste 1,33 milioane de persoane, migrația externă contribuind cu peste 83% la reducerea populației rezidente în această perioadă. În anii 2022 - 2024, soldul pozitiv al migrației externe a fost de 235 000 de persoane, compensând aproape integral sporul natural negativ de 263 000 de persoane. În aceste condiții, populația rezidentă a României nu a scăzut sub 19 milioane de persoane.