English
Se împlinesc trei decenii și jumătate de când - cel puțin de șase ori pe an - se întrunește Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) pentru a analiza, prin prisma indicatorilor monetari, evoluția economiei noastre naționale. În tot acest interval, marcat esențial de tranziția spre economia de piață și prin consolidarea factorilor de dezvoltare a întregii societăți, aprecierile conținute în documentele BNR au constituit și constituie repere principale ale diagnozelor și prognozelor confirmate - în linii fundamentale - de realitățile în mișcare, în continuă schimbare.
Mai ales în conjuncturile complicate, determinate de mari riscuri, incertitudini și provocări, evaluările din prezent oferă cetățenilor țării șansa să înțeleagă ce se întâmplă în economia românească, implicit în traiul cotidian, așa cum sunt relevate în toate analizele pertinente, profesioniste ale BNR. Faptul este confirmat și de documentul publicat la 8 august a.c., referitor la ședința din acea zi a Consiliului de Administrație al BNR. În cele ce urmează, prezentăm ample fragmente din respectivul document cu unele sublinieri și comentarii, în special cele care privesc zonele de mare interes pentru publicul larg, inclusiv pentru comunitatea inginerească din țara noastră.
Sub presiunea creșterii prețurilor
În virtutea statutului ei de Bancă centrală, BNR a pus și pune prioritar în atenția publicului analiza principalelor procese și fenomene legate de evoluția inflației. Evident, este o componentă existențială de bază, întrucât inflația, adică majorarea generalizată a prețurilor, afectează nu numai întregul lanț de creare a valorilor, ci mai ales condițiile de trai, calitatea vieții fiecăruia dintre noi, cetățenii României.
- Credit foto: www.freepik.com
Astfel, documentul la care facem trimitere relevă că „rata anuală a inflației a înregistrat o creștere și în luna iunie 2025, urcând la 5,66%, de la 5,45% în mai, în condițiile continuării scumpirii alimentelor și combustibililor, care a devansat ca impact scăderea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale.
Pe ansamblul trimestrului II 2025, rata anuală a inflației s-a mărit astfel mai mult decât s-a anticipat, de la nivelul de 4,86% atins în martie, sub influența scumpirii alimentelor, îndeosebi a fructelor - inclusiv pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile pe plan regional -, în timp ce noua creștere de dinamică consemnată în acest interval de prețurile energiei a fost mai mult decât contrabalansată de evoluția de sens opus de pe segmentul produselor din tutun.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care vizează îndeosebi bunurile de larg consum - n.r.) și-a întrerupt din nou trendul descendent în trimestrul II 2025, mărindu-se la 5,7% în iunie, de la 5,2% în martie. Ascensiunea a decurs din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum și din creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și a cursului de schimb leu/euro, a căror acțiune a fost în mică măsură atenuată de efecte de bază dezinflaționiste și de tendința descendentă a dinamicii prețurilor importurilor.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre ale UE - n.r.) a crescut în iunie 2025 la 5,8%, de la 5,1% în martie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a situat la 5,1% în iunie, nivel similar celui din martie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut la 5,3% în iunie, de la 5,4% în martie 2025".
Produsul Intern Brut, între stagnare și diminuare
Documentul BNR a acordat o atenție deosebită elementelor care privesc economia națională în ansamblu în strânsă corelare cu factorii care determină procesele inflaționiste. Cum este cunoscut, indicatorul sintetic la nivel național este Produsul Intern Brut (PIB). Desigur, există și alți indicatori macroeconomici care completează imaginea de ansamblu, însă PIB - așa cum am avut deseori prilejul să remarcăm - are capacitatea de a prezenta, cum se spune, dintr-o privire, ceea ce este caracteristic fenomenelor și proceselor cu care ne confruntăm în prezent și care conturează tendințele din perioadele următoare. În acest sens, BNR precizează că „noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2025, după creșterea cu 0,5% în precedentele trei luni, precum și scăderea dinamicii anuale a acesteia la 0,3%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024.
Scăderea a fost antrenată în totalitate de cererea internă, al cărei ritm s-a redus ușor, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a încetinit brusc creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat un salt deosebit de amplu, redevenind semnificativ pozitivă, după descreșterea abruptă în teritoriul negativ în trimestrul precedent.
Evoluția exportului net și-a diminuat întrucâtva impactul contracționist în trimestrul I 2025, dată fiind creșterea mai pronunțată înregistrată de dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii în raport cu trimestrul precedent, comparativ cu cea evidențiată în cazul volumului importurilor, implicând restrângerea decalajului negativ dintre cele două componente. Deficitul comercial și-a reaccelerat însă creșterea în trimestrul I 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul relativei deteriorări a raportului de schimb, iar deficitul de cont curent și-a păstrat ritmul foarte înalt de creștere în termeni anuali".
- Credit foto: www.freepik.com
În completare, Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicității un comunicat din care rezultă că în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2025, exporturile FOB (prețurile la frontiera țării exportatoare, n.r.) au însumat 47,6 miliarde de euro, importurile CIF (prețurile la frontiera țării importatoare, n.r.) s-au ridicat la 64,3 miliarde de euro. În același interval, exporturile au crescut astfel cu 3,1%, iar importurile cu 4,9%, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2024. De aici, deficitul balanței comerciale (respectiv FOB/CIF), care s-a ridicat la 16,7 miliarde de euro, ceea ce marchează o majorare de 1,6 miliarde de euro (+10,7%), tot în comparație cu cel înregistrat în perioada similară din anul precedent.
Sunt interesante și datele care se referă la structura comerțului internațional al țării noastre. Cele mai importante ponderi sunt deținute de grupurile de produse: mașini și echipamente de transport (47,3% la export și 36,2% la import) și alte produse manufacturate (27,6% la export și 28,1% la import).
Prezintă, de asemenea, importanță aria de desfășurare a comerțului nostru internațional. Valoarea schimburilor intra-UE 27 de bunuri în perioada ianuarie - iunie 2025 a fost de 34,1 miliarde de euro la expedieri și de 46,5 miliarde de euro la intrări, reprezentând 71,7% din totalul exporturilor și 72,3% din totalul importurilor.
Valoarea schimburilor extra UE 27 de bunuri în primele șase luni ale anului a fost de 13,5 miliarde euro la exporturi și de 17,8 miliarde de euro la importuri, ceea ce indică ponderi de 28,3% din totalul exporturilor și 27,7% din totalul importurilor. Evident, deficitul pe ambele relații poate și trebuie să fie diminuat atât prin consolidarea pozițiilor existente, cât și prin pătrunderea pe alte piețe în condiții reciproc avantajoase.
Dinamica producției și consumului, indicator al gradului de acoperire a cererii și ofertei
În continuarea documentului BNR se relevă: „Cele mai recente date și analize indică o creștere modestă a economiei în trimestrul II 2025, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.
Astfel, în aprilie - mai, vânzările cu amănuntul au continuat să-și diminueze avansul în termeni anuali, în timp ce serviciile prestate populației au înregistrat o creștere superioară ca amplitudine declinului suferit în trimestrul precedent. Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a scăzut abrupt, dar a rămas în teritoriul pozitiv după amplul salt consemnat în trimestrul I 2025, iar producția industrială și-a atenuat contracția față de aceeași perioadă a anului anterior".
În contextul evocat, se impune o mențiune specială în legătură cu perspectivele industriei, în funcție de conjuncturile actuale și de perspectivele cu un grad ridicat de probabilitate. Faptul este confirmat de o amplă analiză a Romanian Economic Monitor (RoeM), proiect de cercetare desfășurat de un departament al Universității „Babeș Bolyai" din Cluj-Napoca. Se pornește de la contextul geopolitic actual care ar putea constitui o șansă pentru revigorarea industriei grele din țara noastră, accentul punându-se pe segmentul profilat pe industria de apărare. Această anticipare pornește de la evaluarea amănunțită a potențialului industrial al țării care a fost influențat negativ tot de conjuncturile externe, în special de situația economică a țărilor dezvoltate din Vestul continentului. Analiza RoeM reamintește că, după 2018, producția noastră industrială a scăzut cu 1,3% în ritmuri medii anuale, în timp ce în alte state, îndeosebi din Estul Europei, s-au înregistrat creșteri (Polonia +4,2%, Cehia +0,3%, Ungaria +0,7%). Cele mai afectate ramuri au fost în țara noastră industria articolelor de îmbrăcăminte (-12% în ritm mediu anual) și industria de mobilă (-4,6% în ritm mediu anual), în timp ce industria alimentară și-a sporit producția cu 2,6% în ritm mediu anual.
Printre cauzele declinului prelungit al industriei românești pe ansamblu au fost menționate în analiza RoeM majorarea mai rapidă a salariilor față de ritmul de creștere a productivității, dependența (așa cum am mai menționat) de piețele vest-europene, tarifele vamale protecționiste, efectele pandemiei, blocajele lanțurilor de aprovizionare. Numărul angajaților din industrie s-a diminuat, în ultimele trei decenii, cu 1,1 milioane, respectiv de la 2,4 milioane în 1995, la 1,3 milioane în 2025.
Raportul a subliniat totodată, pe baze realiste, că țara noastră dispune de un potențial industrial care permite ca, în perioada următoare, să se înregistreze un autentic reviriment strategic, inclusiv prin relocarea unor capacități din celelalte state membre ale UE și ale NATO, ceea ce ar îmbunătăți substanțial lanțurile de aprovizionare și de desfacere.
Revenind la documentul BNR, care se referă, în continuare, la cele mai recente date și analize, consemnăm faptul că pe piața muncii, s-au înregistrat „descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile aprilie și mai, cât și o scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul trimestrului II 2025, după majorarea acesteia la 6,0% în primul trimestru. Dinamica anuală a salariului mediu brut nominal pe economie a continuat să se reducă lent în primele două luni ale trimestrului II 2025, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie și-a corectat doar parțial saltul consemnat în trimestrul I 2025, ambele rămânând astfel pe palierul de două cifre. Sondajele de specialitate din luna iulie 2025 indică însă o slăbire abruptă și generalizată la nivelul sectoarelor majore, a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o nouă scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii".
) - Credit foto: www.freepik.com
Totul începe și se termină cu... banii
Tot documentul BNR analizează aprofundat condițiile de pe piața financiară, condiții care „și-au accentuat tendința de normalizare în luna iulie 2025, în contextul finalizării și adoptării primului pachet de măsuri fiscale corective, de natură să amelioreze așteptările investitorilor financiari privind perspectiva consolidării bugetare. Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuși vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea în prima parte a lunii, coborând și menținându-se apoi la niveluri inferioare celor înregistrate la finele anului trecut. Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a stopat ascensiunea în debutul lunii, și, după o mică fluctuație, a tins să se stabilizeze pe noul palier, în timp ce față de dolarul SUA, leul și-a întrerupt tendința de apreciere, iar în ultima decadă a lui iulie a slăbit relativ abrupt, dată fiind întărirea accentuată a monedei americane pe piața financiară internațională.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a redus în luna iunie 2025 la 9,1%, de la 9,7% în mai, în condițiile scăderii semnificative consemnate de ritmul înalt al componentei în lei, exclusiv pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, ce a fost atenuată doar în mică măsură ca impact de reaccelerarea creșterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă ușor, ajungând la 69,7% în iunie, de la 69,8% în mai".
Premisele și perspectivele pe termen scurt și mediu ale procesului inflaționist
Cităm din nou din documentul care vizează, așa cum am mai relevat, preocuparea centrală a BNR legată de corelația de tip cibernetic dintre inflație și dinamica economiei românești, în ansamblu. În acest sens, se publică anticipat câteva date și evaluări conținute în Raportul asupra inflației, ediția august 2025, document care încorporează cele mai recente informații disponibile în domeniul respectiv. Astfel, se precizează că, potrivit prognozei din Raport, „rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaționist direct al celor două șocuri pe partea ofertei, și va descrește apoi gradual, reintrând și coborând tot mai mult în interiorul intervalului țintei spre finele orizontului proiecției, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunțat decât în proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.
- Credit foto: www.freepik.com
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale - de natură să afecteze mersul economiei mondiale și al comerțului internațional -, precum și pe fondul efectelor potențial generate de acordul comercial convenit între SUA și UE.
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune".
Decizii cu impact major asupra economiei și a calității vieții
Dacă vom corobora aspectele abordate în documentul BNR cu informațiile furnizate de INS la care se adaugă cele mai recente evaluări ale Guvernului privind măsurile care se impun pentru redresarea situației economiei naționale, cu impactul acesteia asupra nivelului de trai, vom avea o imagine mai cuprinzătoare a elementelor constitutive ale deciziilor adoptate la ședința Consiliului de administrație al Băncii centrale din 8 august a.c. Elementul caracteristic constă în asigurarea continuității și a coerenței politicilor monetare al căror rol în dezvoltarea întregii societăți nu mai trebuie (credem) subliniat. În partea finală a documentului din care am mai citat, se arată următoarele:
- Credit foto: www.freepik.com
„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința din 8 august 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare".
Între timp, la 12 august a.c., s-a dat publicității noul Raport trimestrial asupra inflației. Acest document detaliază pe spații ample elementele la care ne-am referit până acum, în special cele care privesc evoluția Produsului Intern Brut și a structurii acestuia pe resurse și utilizări. În acest mod, toți cei interesați, inclusiv colegii ingineri, au posibilitatea să cunoască în amănunt o serie de date și fapte care prezintă un interes deosebit pentru propria activitate. În acest sens, sunt de remarcat și statisticile care se referă la dinamica producției în industrie, construcții, agricultură, în transporturi și telecomunicații, domenii în care, cum bine se știe, inginerii au o pondere însemnată, inclusiv ca participanți la actele decizionale. Din tot acest material documentar se desprinde limpede posibilitatea practică de diminuare a influenței factorilor negativi menționați în analizele BNR și, totodată, de valorificare mai bună a factorilor pozitivi care, în condiții deosebit de dificile, au menținut până acum economia țării pe linia de plutire. Accentul se cere pus pe măsurile proactive, deoarece astfel și numai astfel va fi posibil să se întărească reziliența economiei, în special la șocurile externe, să se asigure continuitatea unor procese și fenomene care determină, pe termen scurt, mediu și lung progresul general al economiei românești, al întregii noastre societăți. Remarca este valabilă pentru toate domeniile de activitate și pentru toate nivelurile decizionale, deoarece, în acest mod, va fi posibil ca în termene rezonabile să se elaboreze și să se aplice măsuri subsumate obiectivului fundamental al perioadei actuale și al celei următoare, respectiv creșterea și dezvoltarea sănătoasă, sustenabilă a întregii economii naționale, cu efectele binecunoscute în planul calității vieții.