English
Anul pe care îl încheiem a fost marcat puternic de evaluarea deceniului care a trecut de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. În legătură cu efectele acestei apartenențe, s-au pronunțat public factorii decizionali la nivel național, exponenți ai tuturor grupurilor socio-profesionale, inclusiv ai comunității inginerilor români de pretutindeni, ai altor componente ale societății civile, precum și numeroși cetățeni, în calitate de respondenți la sondajele de opinie derulate prin Eurobarometru.
Firește, un bilanț al ultimului deceniu ar impune prezentarea de fapte și date care ar ocupa mai multe numere din publicația noastră. Ne vom rezuma, deci, la redarea unor scurte fragmente dintr-un documentar publicat în luna noiembrie 2017 de Reprezentanța Comisiei Europene în România. Documentarul, intitulat România, 10 ani în Uniunea Europeană, se referă la 10 valori, și anume PACEA, DEMOCRAȚIA, JUSTIȚIA, EGALITATEA, LIBERTATEA, SOLIDARITATEA, PROSPERITATEA, SIGURANȚA, IDENTITATEA și PUTEREA. Este important să luăm în considerare TOATE aceste 10 valori, deoarece ele formează un TOT unitar, iar deseori suntem tentați să reducem apartenența României la UE la elementele care privesc exclusiv aspectele economico-financiare ale vieții cotidiene. Or, bunăoară, fără pace, fără promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a altor valori, însăși prosperitatea devine o simplă iluzie.
Și acum, câteva concretizări din lucrarea amintită:
♦ De departe, pentru români, cea mai importantă este libera circulație a persoanelor. Datorită Uniunii, românii pot călători, pot locui, pot învăța sau pot lucra în orice stat membru. Din cei peste 14 milioane de cetățeni europeni care locuiesc pe termen lung în alt stat membru, peste 3,3 milioane sunt români. Tinerii, cei mai mobili dintre cetățeni, pot învăța oriunde în Uniune și pot beneficia de sprijin financiar, prin intermediul programului Erasmus. Aproape 250 000 de studenți din România au beneficiat de acest program până la începutul acestui an. Principalele țări pentru care au optat aceștia au fost, în ordine, Franța, Spania, Italia, Germania și Ungaria. Începând cu anul 2017, tinerii între 18 și 30 de ani se pot înscrie în Corpul European de Solidaritate (CES), ceea ce le permite să acumuleze experiență și noi competențe la început de carieră. Este un vast program de voluntariat, o șansă pentru tineri de a-și aduce contribuția, oriunde în UE, prin participarea la acțiuni ale societății civile, autorităților sau întreprinderilor sociale. Până în luna martie 2017, peste 1200 de tineri din România s-au înscris în baza de date a Corpului European de Solidaritate.
♦ Solidaritatea, ca valoare de neînlocuit, s-a manifestat și se manifestă, în special, prin programele finanțate din fonduri europene nerambursabile. Finanțările europene sunt oferite prin două mari categorii de fonduri: fonduri structurale și cele destinate mediului rural. Rata absorbției fondurilor structurale în România pentru perioada 2007 - 2013 se ridică la 83% din totalul disponibil, adică aproximativ 15 miliarde euro (conform datelor disponibile în luna ianuarie 2017). În perioada 2007 - 2013, României i-au fost alocate 20 de miliarde de euro pentru dezvoltare regională, fonduri care au contribuit, printre altele, la construirea a 368 km de drum și la reabilitarea altor 1900 km. Fondurile europene disponibile pentru România în perioada 2014 - 2020 ajung la peste 40 de miliarde de euro, incluzând fonduri structurale, fonduri pentru mediul rural și subvenții pentru agricultori.
♦ În sfârșit, la capitolul PUTERE, se impune să ținem seama, cel puțin, de următoarele date ale realității - cu doar 6% din populația lumii în 2017, Uniunea Europeană: ▪ produce peste 20% din PIB-ul planetei; ▪ furnizează 56% din ajutorul umanitar și de dezvoltare din lume; ▪ contribuie cel mai mult la misiunile ONU de menținere a păcii; ▪ găzduiește cea mai mare piață unică din lume; ▪ este cea mai mare putrere comercială din lume; ▪ deține a doua cea mai utilizată monedă din lume; ▪ este campionul acordurilor internaționale privind schimbările climatice și obiectivele globale de dezvoltare durabilă pentru 2030. Niciun stat din lume nu poate egala aceste performanțe, de unul singur. Într-o lume globalizată, cu multiple provocări, nicio țară europeană nu mai este suficient de mare ca să fie relevantă de una singură. Performanța este posibilă doar împreună, ca Uniune.
