English
Tradiționalele bilanțuri de la finalul fiecărui an se dovedesc, totdeauna, folositoare atât pentru autoevaluări, cât și pentru proiecții pe termen scurt și mediu la nivel individual, familial, de echipă la locurile de muncă, la scară națională și chiar pe un plan mai larg, european și mondial. Din această perspectivă, 2017 poate fi caracterizat mai ales prin elementele noi aduse în special în sfera vieții economico-sociale, elemente care conțin, într-o manieră inconfundabilă, contribuțiile comunității inginerești din țara noastră.
Manifestările organizate, îndeosebi în aceste ultime luni ale anului, de Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) și de Academia de Științe Tehnice din România (ASTR) (manifestări despre care a relatat pe larg publicația noastră) au reliefat tocmai astfel de contribuții științifico-tehnice, creșterea gradului de implicare competentă și responsabilă în identificarea și valorizarea factorilor reali de progres, subsumați ideii de inovare, de creativitate. Aici se află „nucleul" calitativ menit să stimuleze tot ceea ce este pozitiv în economie, în viața socială - ca parte de neînlocuit într-un atât de necesar PROIECT DE ȚARĂ.
Bilanțurile conturate, bunăoară, cu prilejul împlinirii a două decenii de existență a ASTR au scos în evidență marele potențial creativ al întregii comunități inginerești din țara noastră. Este o realitate confirmată și reconfirmată de inițiativele și acțiunile AGIR, îndreptate spre valorificarea - la cote superioare de eficiență economică, socială și ecologică - a resurselor de care dispune țara noastră, de la cele naturale până la cele umane.
Nu este dificil să constatăm că toate aceste demersuri îmbină organic tradiția cu inovația întrucât continuitatea este nu numai necesară, ci și posibilă numai prin luarea în considerare a trecutului ca „rampă de lansare" spre viitor. Nimic trainic nu se construiește pe loc gol, iar cele mai de seamă contribuții la progresul științei și tehnicii au avut la bază realizările înaintașilor. Însăși era digitală, cu inovațiile ei atât de spectaculoase, cu o forță transformatoare fără precedent, își are originile în tot ceea ce a creat omenirea de-a lungul mileniilor în sferele științei, culturii, civilizației.
Abordări de tipologia celei supuse acum atenției cititorilor se impun deoarece fără o viziune adecvată cerințelor timpului în care trăim este imposibilă nu numai elaborarea amintitului PROIECT DE ȚARĂ, ci și împlinirea propriilor obiective personale. Conexiunile la nivel micro, macro și mondo în economie, în știință și tehnică sunt tot mai strânse, iar subaprecierea lor reprezintă - dacă ne putem exprima astfel - „garanția eșecului".
Prin aceste date ale realității și prin proiecțiile bazate pe respectivele realități ne-am propus să scoatem în evidență ceea ce considerăm a fi mai important, înainte de toate, prin prisma exercitării profesiei de inginer.
În acest context, este cât se poate de firesc ca analizele să se centreze pe procesul investițional care, după toate probabilitățile, va înregistra o creștere modestă față de 2016. În special investițiile publice, al căror rol de antrenare la scara întregii economii este binecunoscut, se cer puternic revigorate, mai ales în direcția construcțiilor inginerești, cu accent pe infrastructură. Așa cum se profilează bugetele pe anul viitor, cerința evocată este mai bine conștientizată, investițiile publice urmând să se situeze în jurul a 40 miliarde de lei. Bineînțeles, la rândul lui, sectorul privat trebuie să urmeze un astfel de trend deoarece, în caz contrar, tot ceea ce s-a obținut prin creșterea puternică a PIB în 2017 riscă să se irosească. Este concluzia principală desprinsă dintr-o vastă experiență națională și internațională pe care nu avem dreptul să n-o fructificăm la nivelul maxim posibil.
