România, penultimul loc în UE la ponderea suprafeței alocate agriculturii organice

Suprafața totală de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană a fost de 13,4 milioane de hectare în anul 2018, echivalentul a 7,5% din totalul terenului utilizat, pe ultimele locuri în UE fiind Malta și România, unde suprafețele alocate agriculturii organice reprezentau doar 0,4% și, respectiv, 2,4% din suprafața totală de teren utilizată în agricultură, arată datele publicate de Eurostat. La polul opus, statele membre ale UE cu cea mai mare pondere a suprafețelor de teren alocate agriculturii organice în 2018 au fost: Austria (24,1% din suprafața totală de teren utilizată în agricultură), Estonia (20,6%), Suedia (20,3%), Italia (15,2%), Cehia (14,8%), Letonia (14,5%), Finlanda (13,1%) și Slovenia (10%).

Suprafața de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană a crescut cu 34% în 2018 comparativ cu situația din anul 2012, de la 10,04 milioane hectare până la 13,4 milioane de hectare. În aceeași perioadă, în România, suprafața de teren alocată agriculturii a crescut cu 13,2%, iar de la o suprafață de 288 261 de hectare alocată agriculturii organice în anul 2012, țara noastră a ajuns la o suprafață de 326 260 de hectare în anul 2018.

Potrivit Eurostat, între 2012 și 2018 trei state membre (Bulgaria, Croația și Irlanda) au înregistrat o creștere de peste 100% a suprafeței de teren alocată agriculturii organice, cel mai mare avans (229,2%) fiind consemnat în Bulgaria.

Eurostat reamintește că înainte ca o suprafață de teren să fie certificată ca fiind „organică", trebuie să treacă printr-un proces de conversie, care poate dura 2 - 3 ani, în funcție de cultura agricolă.