English
Încheiem un an marcat nu numai de atmosfera sărbătorească, specifică acestei perioade, ci și în plină criză multiplă. Nu ne vom referi, însă, la elementele de ordin politic atât de contradictorii, care provoacă îngrijorări majore. Ne vom ocupa exclusiv de activități economico-sociale, respectiv de zonele în care marea majoritate a colegilor ingineri este implicată, sub semnul eforturilor creatoare îndreptate spre depășirea marilor dificultăți binecunoscute și spre asigurarea premiselor pentru reluarea unui curs consistent și consecvent spre dezvoltare, spre progres. Mai ales rezultatele pozitive sunt izvor de speranțe, de încredere în forțele proprii, de inițiative valoroase finalizate cu succese incontestabile.
- Credit foto: www.freepik.com
Resursa umană, statistici și proiecții
Orice analiză economico-socială impune ca punct de plecare elementele de ordin demografic. Mai ales dimensiunile populației active dau măsura capacității societății noastre de a face față provocărilor prezentului și, în special, ale viitorului.
Statistica oficială (la care vom face permanent trimitere) arată că, în momentul de față, populația activă a României este de aproximativ 8,3 milioane de persoane, în scădere față de 1990 cu circa 3 milioane de persoane.
Un document al Institutului Național de Statistică (INS) atrage atenția prin gravitatea proiecției pe termen lung. Avem de-a face cu un declin neîntrerupt al populației active, astfel încât la orizontul anilor ʼ80 din acest secol va scădea până la aproximativ 6,5 milioane de persoane. În continuare, detaliile teritoriale relevă accentuarea discrepanțelor:
„Analiza regională evidențiază diferențe importante: regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est înregistrează cele mai accentuate scăderi, de peste 40,0%, în timp ce București-Ilfov, Nord-Est și Centru prezintă o dinamică mai echilibrată, cu diminuări moderate. Până la orizontul anului 2080, se conturează o accentuare a disparităților regionale, pe fondul menținerii concentrării populației active în regiunile mai dezvoltate economic și al declinului persistent în cele sudice și vestice ale țării".
În paralel, populația ocupată (cei care au efectiv un loc de muncă) va urma același trend descendent. De la 7,85 milioane de persoane, în 2024, numărul scade la 5,7 - 6,2 milioane în 2080, reducerea fiind între 21% și 27%.
Scenariile arată pierderi mari în Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, unde populația ocupată ar putea scădea chiar și cu 45%. În Sud-Muntenia și București-Ilfov, declinul ar urma să fie mai temperat, dar semnificativ, între 19% și 36%. Regiunile Nord-Vest, Centru și Nord-Est rămân cele mai stabile, cu scăderi între 6% și 20%, însă nicio zonă nu va reuși să mențină nivelul actual al ocupării forței de muncă.
Aceste evoluții au și vor continua să aibă un impact direct asupra raportului de dependență economică, indicator care exprimă câte persoane inactive sau șomere revin la 1000 de persoane ocupate. În 2024 raportul era de 1413‰, ceea ce atesta existența unui număr tot mai mic de angajați care au susținut economic populația inactivă, cu efecte directe asupra finanțării pensiilor, sănătății și altor capitole din bugetele publice.
- Credit foto: www.freepik.com
Așa cum o confirmă o îndelungată experiență istorică, în vederea asigurării progresului societății, declinul demografic poate și trebuie contracarat în special printr-o creștere mai puternică a productivității muncii sociale. Chiar dacă ne limităm la perioada postdecembristă, constatăm lesne că plusul de produs intern brut (PIB) de peste trei ori a fost obținut, aproape în totalitate, ca efect al sporului de productivitate. Aceasta este calea principală de acțiune atestată și de tendințele care s-au manifestat în cursul anului 2025.
Energie pentru creștere și dezvoltare
Pe fluxul creării valorii adăugate, începutul oferit, mai totdeauna, de energetică, indică direcțiile cele mai importante de acțiune în materie de politică economică.
Înainte de toate, sunt semnificative investițiile bazate pe tehnici și tehnologii avansate, adică surse de creștere a productivității muncii.
În primele trei trimestre din 2025 (date disponibile la ora actuală) s-au adăugat capacităților existente peste 1000 MW, cea mai mare parte pe seama resurselor neconvenționale. În același timp, s-a ajuns la înscrierea în grafice a lucrărilor pentru începerea, pe scară industrială, a extracției gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, ceea ce anticipează o producție de 8 miliarde de metri cubi în 2027. În privința energiei nucleare, modernizările în curs de la Cernavodă și trecerea la realizarea proiectelor pentru reactoare mici de la Doicești vor permite reechilibrarea producției și consumului într-o manieră eficientă, inclusiv cu o importantă creștere de productivitate.
Rămân, desigur, multe dosare deschise, în special cele care vizează capacitățile de stocare, domeniu mult rămas în urmă. De asemenea, pe termen scurt și mediu, se impun măsuri radicale pentru reducerea substanțială a importurilor energetice, îndeosebi pentru orele de vârf ale consumului, soluțiile la îndemână constând în reactivarea capacităților care funcționează pe cărbune și hidrocarburi. Acum, în sezonul rece, se impun măsuri suplimentare pentru funcționarea neîntreruptă a Sistemului Energetic Național, deziderat posibil de împlinit inclusiv prin reducerea consumurilor energetice specifice în entitățile generatoare de valoare adăugată, ceea ce relevă, din nou, importanța creșterii productivității muncii.
Sursele evitării recesiunii și ale unei autentice relansări
La mijlocul lunii decembrie a.c., INS a publicat detalii referitoare la evoluția PIB în perioada ianuarie - septembrie 2025. Conform practicilor statornicite de multă vreme, datele pe întregul an vor fi centralizate și publicate în februarie 2026.
Pentru intervalul menționat este de consemnat, în special, creșterea PIB în serie brută cu 0,8 procente și în serie ajustată sezonier de 1,4%. În valoare nominală avem de-a face cu un volum de 1336 miliarde de lei.
La creșterea PIB, în perioada ianuarie - septembrie 2025, față de perioada similară din 2024, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice:
▪ Construcțiile (+0,5%), cu o pondere de 6,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,5%;
▪ Agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,2%) cu o pondere de 3,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate a crescut cu 6,8%;
▪ Informațiile și comunicațiile (+0,2%) cu o pondere de 7,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,9%.
Un aport pozitiv la creșterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 10,1% la formarea PIB, acestea înregistrând o creștere a volumului lor de activitate cu 2,9%.
O contribuție negativă la creșterea PIB au înregistrat următoarele ramuri:
▪ Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii-suport (-0,3%) cu o pondere de 8,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu 3,7%;
▪ Industria (-0,1%), cu o pondere de 16,8% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a diminuat cu 0,4%. Este de remarcat că, în pofida eforturilor notabile din acest an, situația din industrie nu s-a redresat, cauza principală constituind-o restrângerea exportului în statele din vestul continentului, care au ponderea cea mai mare în comerțul exterior al țării noastre.
La creșterea PIB nu au contribuit următoarele activități economice:
▪ Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante, cu o pondere de 20,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate a crescut cu 0,1%;
▪ Intermedierile financiare și asigurările, cu o pondere de 3,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu 0,6%;
▪ Tranzacțiile imobiliare, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate nu s-a modificat;
▪ Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială, cu o pondere de 13,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu 0,1%;
▪ Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii cu o pondere de 3,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%.
Date statistice mai recente (pentru lunile octombrie și noiembrie) confirmă continuarea și, în unele cazuri, accentuarea tendințelor din primele trei trimestre. Câteva concretizări, legate mai ales de nivelul de trai, de calitatea vieții, relevă, la rândul lor, posibilitatea prelungirii proceselor și fenomenelor amintite până acum.
Dificultățile vieții cotidiene și unele speranțe de mai bine
Ca de obicei, consumul populației a fost puternic influențat, și în perioada la care ne referim, de ansamblul evoluțiilor macroeconomice. Statistica pe 10 luni consemnează, însă, o creștere de un procent a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul în serie brută și în serie ajustată sezonier cu 1,5%. Este de așteptat ca în decembrie să se înregistreze sporuri mai mari, date fiind sărbătorile de iarnă, Crăciunul și Anul Nou.
- Credit foto: www.freepik.com
În dinamica prezentată se regăsesc, direct și indirect, efectele creșterii ratei inflației. Faptul este reflectat și de alte elemente caracteristice domeniului.
În 2025, în medie, pe locuitor, s-au cheltuit aproape 800 de euro pe îmbrăcăminte și încălțăminte, cu 25% mai mult comparativ cu un consumator din Polonia și aproape dublu față de unul din Ungaria.
Piața de retail modern și-a continuat expansiunea, depășind, în 2025, pragul de 5 milioane de metri pătrați de spații comerciale. Este vorba despre un plus de 190 000 de metri pătrați, ceea ce a consolidat un stoc în continuare puternic concentrat în București și în cinci județe care, împreună, însumează aproape jumătate din suprafața totală.
Cel mai mare proiect materializat în acest an a fost extinderea centrului comercial Mall Moldova din Iași, cu aproape 60 000 de metri pătrați. Mai reținem redeschiderea Agora Arad, după aproape zece ani de pauză, precum și extinderile Iulius Mall Suceava și Coresi Shopping Resort Brașov.
În anul viitor urmează să se dea în folosință aproximativ 250 000 de metri pătrați de noi spații comerciale. Printre cele mai mari proiecte anunțate se numără M Park Galați, un parc de retail de 30 000 de metri pătrați dezvoltat de fondul britanic M Core, și o extindere de aproximativ 25 000 de metri pătrați a proiectului Palas Mall din Iași, deținut de Iulius Group.
Aceste evoluții evidențiază și unul dintre factorii care au determinat ritmul relativ înalt al activității din construcții. De altfel, întregul proces investițional din 2025 creează premisele întăririi rezilienței economiei noastre naționale, ceea ce este deosebit de important în condițiile în care se anticipează, pentru 2026, înmulțirea și agravarea șocurilor externe.
Și, totuși, cum stăm cu banii?
Poate că aceasta este întrebarea care revine tot mai frecvent, începând cu starea de fapt și de spirit la nivel individual și familial până la scara întregii economii naționale.
- Credit foto: www.freepik.com
Știm prea bine cum stăm cu bugetul general consolidat al țării. Va fi un miracol dacă, pe întregul an, deficitul bugetar se va încadra la 8,4% din PIB, așa cum s-a convenit cu autoritățile de la Bruxelles. Firește, sunt de așteptat efectele măsurilor de consolidare bugetară, inclusiv componenta salarială. Nu există, deocamdată, semnale că veniturile populației și resursele financiare pentru economia reală (firme de toate categoriile) vor crește consistent. Mai degrabă, vor stagna. Multe speranțe s-au pus și se pun pe accesarea fondurilor europene nerambursabile, însă, și la acest capitol rezultatele sunt contradictorii.
La 21 noiembrie 2025, rata de absorbție pentru fondurile de coeziune a ajuns la 18%, situând România peste media UE de 12%. Conform datelor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), la sfârșitul lunii septembrie 2025, rata de absorbție era de aproximativ 17%. În decembrie 2025, România a ajuns pe locul 3 în Europa în ceea ce privește plățile de coeziune.
Potrivit celor mai recente date oficiale, fondurile europene primite de România potrivit prevederilor pentru exercițiul financiar 2021 - 2027 se ridicau la 5,2 miliarde euro, bani prevăzuți tot în programele de coeziune. Dintre acestea, 4,45 miliarde euro au fost încasate prin cele 8 programe naționale și 837 milioane euro prin cele 8 programe regionale.
Până se vor clarifica multe aspecte de ordin financiar, să reținem - în aceeași ordine de idei - un fapt care se înscrie în actualitatea nemijlocită.
Potrivit unor sondaje de opinie, aproape 90% dintre angajatori au declarat că au pregătit beneficii de Crăciun și Anul Nou pentru angajați, 36% au optat pentru coșuri cu produse de sărbători, 8% vor acorda zile libere suplimentare, 4% au organizat tombole cu premii.
O treime din totalul respondenților a alocat, în acest scop, un buget cuprins între 201 și 400 lei pentru fiecare angajat în parte. 28%, între 401 - 600 lei și tot atâția peste 1000 lei/angajat. Comparativ cu anul trecut, valoarea beneficiilor oferite a rămas neschimbată, după cum au răspuns 84% dintre participanții la sondaj, 8% au majorat bugetele.
- Credit foto: www.freepik.com
Să revenim la unele aspecte nu numai macro, ci și mondoeconomice. La nivel global, piețele vor depinde de ritmul reducerilor de dobândă în SUA și UE, de evoluția prețurilor la energie și de direcția de „mișcare" a noilor tehnologii și a criptomonedelor. Specialiștii apreciază că ne îndreptăm spre un an în care nimic nu este garantat în ceea ce privește evoluția economiei globale. În consecință, accentul se cere pus acolo unde riscurile sunt mari și unde optimismul investitorilor, al antreprenorilor este fragil. Avem în vedere numeroase tendințe, riscuri și semnale timpurii care se cer luate în considerare în vederea traversării unui an care se anunță mai dificil comparativ cu 2025.
Punctul cel mai nevralgic va continua să fie inflația. Actualele evaluări relevă o nouă înrăutățire a perspectivei inflației în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză. Banca Națională a României (BNR) consideră că este de așteptat ca rata anuală a inflației să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă. Totodată, după corecția descendentă abruptă care se va consemna în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, rata inflației va descrește într-un ritm relativ lent și de la un nivel sensibil superior celui previzionat anterior, reintrând în intervalul țintei în trimestrul I 2027 - cu o întârziere de un semestru față de prognoza din august - și menținându-se la niveluri mai ridicate până la finele orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,6% la finalul anului 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecției să se reducă sub valorile de 3,0% și 2,7% previzionate anterior pentru momentele de referință decembrie 2026 și, respectiv, septembrie 2027.
Viitorul apropiat sub semnul riscurilor, incertitudinilor, dar și al oportunităților
În prezent, procesul deosebit de anevoios de elaborare a proiectelor de buget pentru anul 2026 este menit, în primul rând, să depășească numeroase dificultăți pe care le implică absența unor prognoze riguroase, cât mai cuprinzătoare, privind principalii indicatori economici. Este, însă, cert că demarajul în anul viitor se va face fără să avem un buget național aprobat pe toate treptele decizionale constituționale. Cu toate acestea, conjuncturile externe și tendințele interne identificate până în prezent ne permit să aruncăm o privire spre ziua de mâine.
- Credit foto: www.freepik.com
La nivel european, finalul lui 2025 este marcat de un optimism moderat, după ce economia Zonei Euro a reușit să crească ușor în trimestrul III, în pofida tarifelor de 15% impuse de SUA. Marile companii de export au absorbit mai bine decât se anticipa șocul comercial, însă redresarea rămâne anevoioasă. Europa continuă să piardă teren în fața Statelor Unite și a Asiei, cu o cerere internă slabă, un decalaj tot mai mare în inovare, piețe financiare puțin dinamice și tensiuni care erodează încrederea.
În ansamblu, însă, continentul intră în 2026 cu o economie rezilientă, dar fără motoarele necesare pentru o accelerare consistentă. Consumul rămâne anemic, investițiile private sunt prudente, iar politicile fiscale din marile economii transmit semnale contradictorii.
Principalele vulnerabilități evidențiate pentru Europa ar fi: cerere internă stagnantă, cu rate de economisire în creștere și consum temperat; investiții insuficiente în inovare; dependență ridicată de creditul bancar; tensiuni politice persistente, care, la rândul lor, diminuează încrederea investitorilor.
Prin urmare, vom păși în 2026 într-un context economic dificil, marcat de încetinirea creșterii economice, dezechilibre importante și tensiuni sociale.
Rata inflației pe ansamblul UE ar urma să scadă către 3,9% până la finalul anului, însă riscurile provocate de situația din energie rămân importante.
Revenind la evoluțiile din România, este de așteptat ca moneda națională să se deprecieze gradual spre 5,25 lei/euro, în condițiile în care BNR va continua să atenueze volatilitatea. Bursa ar putea avansa moderat (+5%), iar dobânda-cheie ar înregistra în primăvară o reducere semnificativă.
Conducerea BNR consideră că există premise ca în 2026 să se revină ușor spre un curs expansionist, pe fondul diminuării până la anulare a decalajului dintre ritmul creșterii economiilor principalilor parteneri comerciali ai României și cel al absorbției interne. Astfel, după creșterea pronunțată ca pondere în PIB consemnată în 2024, deficitul de cont curent va cunoaște în 2026 o corecție mai evidentă comparativ cu ceea ce s-a anticipat, dar se va menține considerabil deasupra standardelor europene, rămânând o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice.
În același timp, numeroasele incertitudini rămân și ca efect al măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu UE și cu procedura de deficit excesiv.
De asemenea, cum am mai remarcat și în analizele de până acum, mediul extern continuă să genereze incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice din țara noastră, date fiind - pe de o parte - tensiunile comerciale globale și războiul din Ucraina, iar - pe de altă parte - planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.
Astfel, se evidențiază, din nou, importanța absorbției și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea fie și numai parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând aici tranziția energetică, precum și sporirea potențialului de creștere și de întărire a rezilienței economiei românești. Asemenea orientări - în fapt, oportunități deosebite - deschid noi căi de acțiune în care comunitatea inginerească din țara noastră este implicată cu toate forțele ei creative, cu întreaga ei responsabilitate profesională și civică. (T.B.)