English
La 25 noiembrie 1972, s-a stins din viață unul dintre cei mai celebri ingineri români, Henri Marie Coandă, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele. Pentru comemorarea acestui mare savant, Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR), împreună cu Fundația Națională Henri Coandă pentru Sprijinirea Tinerilor Supradotați și Fundația Ion Basgan, a organizat o masă rotundă la sediul central al AGIR.
În deschiderea manifestării, președintele AGIR, Mihai Mihăiță, a evocat principalele momente ale vieții și operei lui Henri Coandă - născut la București, la 7 iunie 1886, al doilea copil din familia generalului Constantin Coandă (fost profesor de matematică la Școala Națională de Poduri și Șosele din București și fost prim-ministru al României) și al Aidei Danet (fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania). După ce a amintit studiile efectuate de Henri Coandă în România, Germania (Universitatea Tehnică din Berlin - Charlottenburg), Belgia, Franța (șef al primei promoții de ingineri aeronautici), președintele AGIR a subliniat: „Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și al savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactivă, de fapt, un avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon Internațional Aeronautic de la Paris (în 1910)". De asemenea, au fost evocate momente ale activității științifico-tehnice ale lui Henri Coandă, s-a relevat importanța descoperirii sale care-i poartă numele („Efectul Coandă", constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima oară de el în 1910). În încheiere, a reamintit că Henri Coandă a revenit definitiv în țară în 1969, în calitate de director al Institutului Național pentru Creație Științifică și Tehnică (INCREST), iar în anul următor (1970), a fost ales membru al Academiei Române.
Prof. Iulian Crețu, fost viceprimar al Capitalei, președintele fundației care poartă numele marelui savant-inventator, a făcut un scurt istoric al activității fundației, care funcționează de 23 de ani și care a sprijinit sute de copii supradotați din România să acceadă la studii înalte în domeniile alese de ei. A mai relevat faptul că locuința lui Henri Coandă, lăsată prin testament Academiei Române, are în prezent un statut incert, iar jumătate este vândută. De asemenea, a propus ca, în fața aeroportului de la Otopeni, care poartă numele ilustrului savant, să fie instalată o machetă a celebrului avion al lui Coandă, precizând că, recent, un grup de ingineri din Craiova a construit o astfel de machetă la dimensiunile originale. Pe aceeași linie, a reconstituirii și păstrării realizărilor inginerești ale înaintașilor, ing. Octavian Udriște a propus transformarea Gării Filaret (prima gară construită în București) în Muzeu al Căilor Ferate.
Prof. Ion I. Basgan, președintele Fundației Ion Basgan, a evocat figura marelui inginer român Ion Șt. Basgan, inventatorul forajului de mare adâncime, și relațiile acestuia cu Henri Coandă. A amintit că și Henri Coandă a avut preocupări în domeniul geofizicii și explorării zăcămintelor de hidrocarburi. Împreună cu doi specialiști francezi, a efectuat cercetări geologice în regiuni întinse din Franța, presupuse a fi complet sterile, unde au efectuat foraje; predicțiile savantului român au fost confirmate, astfel că resursele petroliere descoperite au impus modificări substanțiale asupra hărții geologice a Franței.
În 1925, a demarat prospectarea geologică a subsolului românesc și, împreună cu Petre Coandă, fratele său mai mic, inginer petrolist, a început să efectueze studii și cercetări în Moldova și Oltenia, zone considerate sărace în zăcăminte petroliere. În acest fel, au identificat zăcăminte importante între râul Sabar și Argeș, care cuprinde astăzi binecunoscuta regiune petroliferă Leordeni.
La rândul său, ing. Tănase Drumuș a declarat că se află în posesia a trei manuale (de algebră și aritmetică, de geometrie descriptivă și de organe de mașini) editate la Universitatea din Charlottenburg la sfârșitul secolului XVIII - începutul secolului XIX, manuale pe care este posibil să fi studiat Henri Coandă. Cu ocazia comemorării, a donat aceste trei cărți valoroase Bibliotecii AGIR pentru a putea fi consultate de cât mai mulți ingineri români.
Cu aceeași ocazie, ing. Tănase Drumuș a scris și a citit în fața asistenței poezia Omagiu:
Pe piatra de granit
A Patriei străbune
E scris numele tău
Ce-n veci aici rămâne
Alături de alți fii
Care și-au dat obolul
La dezvoltarea țării
Și au primit onorul
Vei sta-n pinacoteca
Figurilor de seamă
Ce-au bătătorit poteca
Înălțării, iubitei Patrii Mamă
