English
În precedentele două numere ale publicației noastre, am supus atenției cititorilor ample fragmente din raportul oficial al Ministerului Finanțelor Publice (MFP) consacrat politicilor fiscal-bugetare bazate pe evoluțiile generale economico-sociale ale României. Încheiem prezentarea acestui document prin completări referitoare la fapte și date care situează preocupările actuale și de perspectivă, inclusiv ale comunității inginerești din țara noastră, în context continental și mondial. Documentul integral se poate accesa pe site-ul MFP.
România în Uniunea Europeană
Evaluările din document capătă o semnificație deosebită în perioada în care România exercită Președinția Consiliului UE. Astfel, se constată că, în condițiile în care Uniunea trece printr-o perioadă complicată, marcată de efectele persistente ale crizei financiare, de criza zonei euro, de supra-îndatorare publică și privată, fiind confruntată cu problema imigrației, cu tendințe de fragmentare și tensiuni geopolitice, România se dovedește loială construcției europene. Aderarea la Zona Euro urmează să reprezinte o decizie rațională, bine fundamentată, care să ia în considerare învățămintele ultimelor decenii și problemele majore cu care se confruntă UE.
Autoritățile române țin seama în cel mai înalt grad de nevoia de convergență reală sustenabilă, de natură sănătoasă, bazată pe fundamente economice puternice și nu pe un context conjunctural. Aceasta este una dintre cele mai importante lecții ale crizei pentru statele pretendente la intrarea în Zona Euro. O convergență reală sustenabilă reprezintă o pre-condiție cheie pentru economiile care vor să adopte o monedă comună și să fie rezistente în fața șocurilor adverse.
Apropierea de Zona Euro a României este esențială din punctul de vedere al tuturor oportunităților, iar pregătirea pentru adoptarea monedei unice crește credibilitatea țării ca partener responsabil în UE. Atragerea resurselor UE trebuie să se facă cu celeritate și spre obiective care să asigure în mod real o creștere economică sustenabilă și bine structurată, iar resetarea politicilor economice și realizarea reformelor structurale impuse de acest proces sunt menite a da României statura unui stat membru demn de a fi în Zona Euro, de a fi la masa deciziilor unde să promoveze mai bine interesele țării în cadrul parteneriatului construit prin integrarea europeană, pentru o Uniune rezilientă la noile provocări economice, politice și geopolitice ale prezentului și viitorului.
Principalele provocări, la nivel global și european
În pofida progreselor din ultimul timp, apar din ce în ce mai multe riscuri și provocări externe, fiind necesar - în viziunea României - un răspuns european mai puternic și unit.
De la creșterea prezenței Chinei în lanțul valoric global la perturbarea, de către SUA, a ordinii economice postbelice prin intensificarea protecționismului comercial, UE va trebui să facă față provocării reprezentate de un mediu mondial nesigur și în rapidă schimbare.
Vulnerabilități persistente: creșterea modestă a productivității; persistența inegalității veniturilor și scăderea lentă a sărăciei; disparitățile regionale și teritoriale; nivelul ridicat al datoriei publice și private și alte dezechilibre macroeconomice care au rămas nesoluționate, în special în Zona Euro.
Provocări pe termen scurt: creșterea protecționismului și a tensiunilor geopolitice care afectează relațiile comerciale; instabilitatea de pe piețele emergente; necorelarea competențelor și apariția unui deficit al forței de muncă în anumite țări și sectoare; migrația; difuzarea lentă a noilor tehnologii digitale; retragerea treptată a măsurilor de stimulare acordate de băncile centrale; stagnarea ritmului reformelor/riscul de regres al reformelor și de agravare a dezechilibrelor fiscal-bugetare.
Provocările pe termen mediu/lung: exploatarea potențialului de creștere a digitalizării; impactul transformărilor tehnologice asupra lucrătorilor și a anumitor sectoare; impactul schimbărilor demografice și rolul migrației; atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; exploatarea durabilă a resurselor naturale.
În condițiile unui cadru european incert, marcat de creșterea prețurilor la energie, volatilitatea piețelor financiare, tensiuni comerciale, precum și de riscuri geopolitice, statele membre sunt conștiente că trebuie să întreprindă măsuri concrete pentru consolidarea rezilienței economiilor lor pentru a răspunde provocărilor viitoare.
În acest context, România și-a stabilit următoarele obiective ale construcției bugetare pentru anul 2019 și orizontul 2020 - 2022:
1) Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească;
2) Alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii și serviciilor, pentru îmbunătățirea calității vieții, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix;
3) Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sustenabile;
4) Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin promovarea unor măsuri salariale, sociale în vederea asigurării protecției sociale și securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari și categoriile cele mai vulnerabile;
5) Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;
6) Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.
În ceea ce privește primul obiectiv, documentul precizează că, pentru perioada 2019 - 2022, s-au luat în considerare următoarele elemente: (i) impactul pozitiv al măsurilor fiscal-bugetare asupra mediului de afaceri și asupra puterii de cumpărare a populației; (ii) contextul european și global, evidențiat în previziunile de toamnă 2018 ale Comisiei Europene, caracterizat prin creștere economică, dar mai puțin dinamică, pe fondul unui grad ridicat de incertitudine, intensificarea tensiunilor comerciale, creșterea prețurilor la petrol, existența unor piețe financiare tensionate, caracterizate prin multiple riscuri interconectate de evoluție negativă; (iii) realizările economico-sociale din anii 2017 și 2018 până la momentul actual, aspecte care stau la baza indicatorilor bugetari pentru anul 2019 și orizontul de referință 2020 - 2022, urmărindu-se, astfel, și asigurarea unui caracter predictibil și sustenabil al acestora. Pentru perioada 2020 - 2022 se estimează că economia românească va înregistra creșteri susținute cu un ritm mediu anual de 5,2%.
În cele ce urmează, vom pune accentul pe câteva obiective definitorii pentru anul în curs și pentru orizontul 2020 - 2022, deoarece este vorba despre direcții principale de acțiune care condiționează întreaga evoluție a societății românești.
Politica investițională bazată pe priorități
Ca urmare a analizării informațiilor transmise de cei 10 ordonatori principali de credite, Ministerul Finanțelor Publice a întocmit și înaintat spre aprobare Guvernului un memorandum în care își găsește reflectarea modul în care se vor aloca resursele necesare în anul în curs și în perspectivă.
Cei 10 ordonatori principali de credite au prezentat informații cu privire la 136 de proiecte de investiții publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 173 842 803 mii lei și un rest de finanțat în vederea finalizării de 104 778 498 mii lei. Cea mai mare pondere în acest portofoliu o deține Ministerul Transporturilor, care administrează 114 proiecte de investiții publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 166 019 031 mii lei, urmat de Ministerul Apelor și Pădurilor, cu 9 proiecte de investiții publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 3.722.720 mii lei. La polul opus se situează Ministerul Economiei, Ministerul Cercetării și Inovării, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Ministerul Apărării Naționale, care administrează fiecare câte un proiect de investiții publice semnificativ.
În cadrul procesului de prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative a fost luată în considerare valoarea economică netă actualizată a proiectelor. Acest indicator al eficienței economice a proiectului de investiții a fost furnizat de ordonatorii principali de credite pentru 98 de proiecte din totalul de 136 de proiecte de investiții publice semnificative evaluate.
Din analizele efectuate, s-a constatat că cea mai ridicată medie a valorii economice nete actualizate a proiectelor de investiții se înregistrează în sectorul sănătate - 375,3 milioane euro, în sectorul transporturi - 352,1 milioane euro, în sectorul ape și păduri - 124,9 milioane de euro și în sectorul cercetării și inovării - 117,1 milioane euro, media valorii economice nete actualizate a proiectelor aferente celorlalte sectoare situându-se sub 100 milioane euro.
La nivelul celor 98 de proiecte, media indicatorului amintit este de 322 milioane euro. Dintre cele 98 de proiecte, 23 de proiecte au o eficiență economică peste media aferentă, ele reprezentând sectoarele transporturi, ape și păduri și sănătate. Dintre proiectele de investiții publice semnificative din domeniul transporturilor se remarcă opt proiecte din sub-sectoarele transport feroviar, metrou și rutier, cu o valoare economică netă actualizată de peste 1 miliard de euro pe proiect.
În limita inferioară a clasamentului, cu o valoare economică netă actualizată situată sub 5 milioane de euro se află 6 proiecte, din sectoarele transporturi (4) și ape și păduri (2).
Parteneriatul public-privat, vector al progresului economico-social
Legislația adoptată în ultimul timp statuează reglementări menite să stimuleze puternic parteneriatul public-privat orientat spre realizarea unora dintre cele mai importante investiții cu efect propagat la scara întregii economii naționale. Aceste reglementări clarifică o serie de aspecte, precum:
▪ Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public.
▪ Finanțarea pentru investiții, care este realizată în cadrul contractelor de parteneriat public-privat, poate fi asigurată în următoarele modalități: • integral, din resurse financiare furnizate de partenerul privat; • din resurse financiare furnizate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.
▪ Ponderea contribuției partenerului public la finanțarea investițiilor dintr-un contract PPP nu trebuie să depășească 25% din totalul investiției, inclusiv din fonduri europene.
▪ Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat prin accentul pus pe o serie de factori propulsori ai procesului investițional, cum sunt: • cooperarea dintre partenerul public și partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public; • durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, de peste 5 ani, care să permită partenerului privat recuperarea investiției și realizarea unui profit rezonabil; • finanțarea proiectului, în principal din fonduri private și, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice; • distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, în funcție de capacitatea fiecărei părți contractante de a evalua, gestiona și controla un anumit risc.
▪ Întrucât una dintre temele cele mai controversate a constituit-o metodologia de încheiere a contractelor, considerăm util să redăm și precizările din document referitoare la etapele realizării obligațiilor contractuale. Cum este cunoscut, în conceperea și realizarea contractelor, corpul ingineresc are multiple atribuții, care constau în următoarele: realizarea unui studiu de fundamentare de către partenerul public; aprobarea de către Guvern a studiului de fundamentare pentru proiectele din administrația centrală sau, după caz, de către autoritățile competente pentru proiectele din administrația publică locală; procedura de atribuire a contractului PPP; aprobarea de către guvern a contractului PPP, rezultat după finalizarea negocierilor inițiate de părți, în cazul proiectelor din administrația centrală sau, după caz, de autoritățile competente pentru proiectele din administrația publică locală; semnarea contractelor PPP.
▪ Instituția care se ocupă de pregătirea și atribuirea proiectelor strategice de PPP este Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Conform OUG nr. 28/2018, Comisia Națională de Strategie și Prognoză este unitate centrală de fundamentare și atribuire pentru proiectele strategice de investiții realizate între sectorul public și unul sau mai mulți parteneri privați.
Proiecte strategice de investiții programate pentru perioada 2019 - 2022
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a identificat, în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze, următoarele proiecte:
▪ Autostrada Ploiești - Brașov;
▪ Autostrada București - Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj;
▪ Autostrada Târgu-Neamț - Iași;
▪ Operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătății, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR;
▪ Complexul Medical „Carol Davila - Universitary Medical City";
▪ Linia ferată de mare viteză București - Craiova/Sofia - Timișoara/Belgrad - Cluj/Budapesta;
▪ Extinderea rețelei de metrou prin realizarea magistralei M7;
▪ Construirea aeroportului București Sud;
▪ Molurile nr. 3 și 4 din Portul Constanța Sud;
▪ Finalizarea canalul magistral Siret - Bărăgan;
▪ Amenajarea râului Argeș pentru navigație;
▪ Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele - Nicopole pe fluviul Dunărea;
▪ Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița - Lăpuștești;
▪ Construcția unei fabrici de mijloace de transport electrice;
▪ Construcția unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră - New Costinești;
▪ Un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraș;
▪ Construirea și operarea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană și celule stem;
▪ Clinica multifuncțională „Dr. Calistrat Grozovici";
▪ Spitalul regional Timișoara;
▪ Spitalul regional Brăila - Galați;
▪ Spitalul regional Târgu Mureș.
Dată fiind importanța acestor proiecte, mai ales din perspectiva marelui volum de lucrări care implică, de asemenea, contribuția inginerilor, considerăm util să aducem unele elemente care se referă mai ales la domeniile cu un rol decisiv în desfășurarea activităților productive. Este vorba, mai ales, de accentul pus pe îmbunătățirea radicală a infrastructurii de transport.
Despre Autostrada Ploiești - Brașov, se menționează că va avea o lungime de 109,3 km, va tranzita și conecta areale cu o densitate a populației peste media la nivel național, dar și cu unități economice importante. De asemenea, va tranzita o arie turistică importantă, cum este Valea Prahovei, arie care generează fluxuri rutiere de destinație sau de tranzit importante, tot timpul anului, dar mai ales la sfârșitul de săptămână și în perioada sărbătorilor și a vacanțelor. Se prevede ca autostrada să se realizeze în maximum patru ani, inclusiv faza de proiectare. Costul investiției este de 1,36 miliarde euro. Realizarea obiectivului în parteneriat public-privat presupune darea în exploatare și întreținere către partenerul privat pentru o perioadă de 20 ani. Proiectul prevede operarea întregului tronson de autostradă, de la București la Brașov, ceea ce înseamnă operarea încă din primul an a porțiunii dintre București și Ploiești, care este deja în funcțiune.
Dacă execuția se devansează cu un an se va acorda o bonificație de 100 milioane euro, iar orice întârziere va fi penalizată la fel. Pentru asigurarea profitabilității pe întreaga durată de execuție și operare, statul va efectua plăți anuale de circa 55 milioane euro.
Proiectul de parteneriat public-privat privind autostrada „Ploiești - Brașov" a fost foarte bine receptat de investitorii străini. La această licitație s-au înscris 5 candidați, reprezentând asocieri ale celor mai reprezentative firme internaționale.
De asemenea, a intrat în etapa finală de lucru Autostrada Târgu-Neamț - Iași, un alt proiect major de investiție în parteneriat public-privat. Studiul de fundamentare pentru acest obiectiv este finalizat și se află în procedura de transparență decizională pe site-ul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Valoarea totală a investiției este de aproximativ 1,2 miliarde euro. Perioada de proiectare și realizare este estimată la 48 luni. Se estimează că recuperarea investiției, cât și asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se pot realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public-privat pe o perioadă de 30 de ani, care include perioada de proiectare și realizare.
Modalitatea de recuperare a investiției este reprezentată de:
▪ participarea partenerului public cu o cotă de maximum 25% din valoarea totală a investiției;
▪ primă pentru realizarea în avans a construcției în valoare de 80 milioane euro pentru un an;
▪ introducerea de taxe pentru utilizarea autostrăzii;
▪ introducerea de taxe pentru utilizarea spațiilor de servicii;
▪ plăți anuale de disponibilitate în valoare de 61 milioane euro în situația nerealizării traficului scontat.
În vederea amenajării râului Argeș pentru navigație, studiul de fundamentare este finalizat. Prin această investiție, municipiul București se va racorda la principala arteră de navigație transeuropeană care îi va asigura legătura directă cu alte capitale, accesul direct la portul maritim Constanța, iar prin canalul Rin - Main - Dunăre accesul la rețeaua europeană de căi navigabile. Se estimează că recuperarea investiției, cât și asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se pot realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public-privat pe o perioadă de 25 ani, inclusiv cu perioada de proiectare și realizare.
Resursele și utilizarea lor
Din toate elementele prezentate, inclusiv din alte capitole ale documentului, cum ar fi, de exemplu, absorbția fondurilor europene nerambursabile, rezultă că una dintre problemele principale o constituie asigurarea resurselor financiare. Din acest unghi de vedere, documentul prezintă, deseori în detalii, modalitățile de acoperire a cheltuielilor astfel încât, cel puțin la modul intenție, se poate considera că există premisele necesare în vederea atingerii obiectivelor propuse. Bunăoară, pentru anul în curs, sunt prevăzute investiții publice în valoare de circa 40 miliarde lei. La acestea se pot adăuga și contribuțiile sectorului privat, atât la realizarea proiectelor de importanță strategică națională cât și, cum s-a văzut, utile la scară europeană, precum și contractarea de credite de la bănci autohtone și din străinătate. Cert este că recentele rating-uri acordate României de agențiile internaționale specializate confirmă interesul investitorilor de a-și aloca importante resurse pentru realizarea unor obiective importante, inclusiv a celor menționate până acum.
Accentul pus pe procesul investițional este explicabil și prin faptul că numeroase obiective stabilite pentru anii anteriori nu s-au realizat la termenele prevăzute. De aici, și preocupările îndreptate spre îmbunătățirea legislației în domeniu, multe obiective fiind frânate de reglementările care permit folosirea contestațiilor ca procedeu pentru promovarea unor interese reprobabile. Cum se poate lesne constata, tematica abordată în legătură cu raportul oficial privind politicile fiscal-bugetare este deschisă unui continuu proces de reevaluare și perfecționare.
