English
În realitățile noastre cotidiene, regăsim tot mai frecvent numeroase mărturii despre preocupări și rezultate în eforturile generale îndreptate spre însușirea și extinderea cuceririlor cercetării științifice, în valorificarea experiențelor individuale și colective, în punerea în aplicare a tot ceea ce este avansat în viața economico-socială, atât în țară, cât și peste hotare. Accentul se pune, într-o tot mai mare măsură, pe transferul tehnologic, astfel încât în toate domeniile de activitate în care se afirmă comunitatea noastră inginerească să se obțină cote tot mai înalte de productivitate a muncii, de eficiență economică, ecologică și socială.
S-a lansat Romanian Economic Monitor, platforma digitală care centralizează și analizează în timp real date esențiale despre economia noastră națională
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca a lansat, la București, platforma digitală Romanian Economic Monitor (RoEM), primul proiect de cercetare realizat de mediul academic din România care pune la dispoziție în mod gratuit date și analize actualizate în timp real despre evoluția economiei românești tuturor celor interesați. „Rolul unei universități în societate este, în primul rând, să formeze specialiști. În al doilea rând, să facă cercetare științifică și să genereze, astfel, cunoaștere care să fie valorificată la nivelul întregii societăți. Iar a treia misiune este de a contribui direct, de a oferi servicii societății. Prin RoEM punem la dispoziție analize riguroase, care pot sta apoi la temelia unor politici bazate pe dovezi, pe date certe, fundamentate științific. Platforma nu oferă însă doar date economice, ci contribuie la interpretarea corectă a acestora, oferind analize realizate de specialiști care ajută la evaluarea informațiilor și la înțelegerea lor în context. Pentru că degeaba ai acces la informație, dacă nu poți ajunge la cunoaștere", a declarat Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, la evenimentul de lansare a platformei digitale.
- Credit foto: Facebook/RoEconMonitor
Modalități moderne de cunoaștere și acțiune
RoEM oferă acces la un set amplu de indicatori economici, prezentați prin infografice interactive, care conturează o imagine coerentă, integrată și ușor de urmărit a principalelor evoluții din economia României. Platforma se adresează deopotrivă decidenților publici, mediului de afaceri, mass-media și publicului larg, simplificând accesul la informații relevante, bazate pe surse credibile și validate. RoEM își propune să devină un instrument de referință pentru înțelegerea economiei și susținerea deciziilor informate, în sectorul public și privat. Informațiile, prezentate într-o manieră accesibilă, au ca scop inclusiv diminuarea riscurilor de fake news sau interpretare eronată a unor date economice. „Într-un context economic tot mai complex și dinamic, accesul la date corecte și la analize relevante devine esențial pentru decizii bine fundamentate. Prin Romanian Economic Monitor, FSEGA își asumă rolul de a pune la dispoziția societății un instrument riguros, care aduce împreună informații economice actualizate și interpretări bazate pe metodologii solide. Ne dorim ca această platformă să fie un sprijin real atât pentru mediul de business, cât și pentru factorii de decizie, contribuind la o mai bună înțelegere și gestionare a evoluțiilor economice", a afirmat Răzvan V. Mustață, decanul FSEGA.
RoEM este dezvoltat de o echipă de cercetători și cadre didactice din UBB-FSEGA, specialiști în economie aplicată, analiză de date și modelare macroeconomică, implicați în dezvoltarea și actualizarea constantă a platformei: Levente Szász, coordonator al echipei și profesor UBB, Csaba Bálint, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, cadru didactic asociat al UBB, Ottó Csíki, asistent de cercetare al UBB, Markó Balazs, doctorand al Universității Bocconi din Milano (Italia), Balint Zsolt Nagy, conferențiar al UBB, Bela-Gergely Racz, conferențiar al UBB, Denes Csala, lector al Universității din Lancaster (Marea Britanie), cadru didactic asociat al UBB, și Ábel Dimeny-Varga, specialist IT, masterand al UBB.
„Odată cu lansarea portalului RoEM, datele și analizele economice devin mai ușor de accesat și explorat. De câțiva ani, traversăm diferite contexte - o criză sanitară, o criză energetică, avem un context mondial geopolitic foarte complicat care afectează economia, apar mereu tot felul de știri false, iar rolul universităților este să vină în ajutorul societății și al celor care fac politică economică, ca să dezvoltăm acele politici bazate pe date bine înțelese. Analizele noastre oferă un punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune care să asigure funcționarea eficientă a economiei", a explicat Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM.
Un tablou dinamic al realităților în schimbare
Pe pagina principală a platformei sunt analizați cei mai importanți indicatori ai economiei din România: evoluția PIB, rata inflației, deficitul bugetar, șomajul, salariul mediu, deficitul de cont curent, indicele BET, IRCC, datoria publică din PIB, cursul de schimb leu-euro, iar în secțiunea „Exploratorul de date", apar indicatori economici din domenii precum comerțul, piața muncii, piața imobiliară, investiții străine directe și multe altele. Secțiunea „Modelare și analiză" oferă estimări actualizate privind evoluția economiei, bazate pe un model factorial dinamic (DFM), care include serii de date lunare din diferite sectoare economice (servicii de piață, industrie, construcții), precum și indicatori de sentiment, prețuri și piața muncii.
„Pe pagina principală sunt afișați cei mai relevanți 12 indicatori economici, precum și o hartă interactivă a județelor României, care poate fi personalizată în funcție de interesele utilizatorilor. Împreună cu datele disponibile în secțiunea «Exploratorul de date», platforma include peste 100 de grafice diferite. Informațiile sunt colectate din surse oficiale, credibile și validate, precum Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, Eurostat, Națiunile Unite, și sunt puse la dispoziția publicului, gratuit", a adăugat Levente Szász.
Toate datele și estimările sunt actualizate constant, pe măsură ce noi informații devin disponibile, astfel încât utilizatorii să aibă acces la o imagine cât mai actuală și relevantă a evoluțiilor economice.
Puncte cardinale în timp și spațiu
„Atunci când vorbim despre prognoze economice, este foarte important să precizăm când au fost realizate, pentru că sunt direct influențate de informațiile disponibile la acel moment, iar datele se modifică frecvent. De exemplu, la începutul acestui an, echipa RoEM estima o creștere economică de 0,8% pentru 2026. Însă, pe măsură ce au apărut noi date și semnale din economie, am revizuit recent această prognoză în jos, la 0,4% pentru 2026, iar pentru 2027 estimăm în prezent o creștere de 2,4%. Acest tip de ajustare reflectă tocmai rolul platformei de a integra rapid informațiile noi și de a oferi o imagine cât mai realistă asupra evoluțiilor economice", a spus Csaba Balint, membru al echipei RoEM.
- Credit foto: Facebook/RoEconMonitor
Proiectul RoEM a apărut inițial în aprilie 2020, odată cu lansarea platformei COVID-19 - Romanian Economic Impact Monitor (COVID-19 RoEIM), care a oferit, în plină criză pandemică, o imagine clară și actualizată în timp real asupra impactului economic, prin infografice interactive și analize accesibile publicului larg și decidenților. Proiectul a fost recunoscut rapid la nivel internațional: în mai 2020 a primit o mențiune în cadrul inițiativei „Flattening the Curve:COVID-19 Data Challenge", iar ulterior a fost distins cu premiul „Driving the Impact Agenda" în cadrul Emerald Publishing Real Impact Awards 2021 din Marea Britanie. Această distincție recompensează proiectele de cercetare cu impact concret în societate, RoEM fiind apreciat pentru modul în care conectează cercetarea academică la nevoile reale ale economiei, oferind date actualizate, analize riguroase și instrumente utile pentru fundamentarea deciziilor, inclusiv în contextul incert generat de pandemie. Juriul a evidențiat rolul platformei în combaterea dezinformării și în sprijinirea procesului decizional prin utilizarea datelor în timp real și a instrumentelor de analiză și prognoză.
„Platforma RoEM a fost dezvoltată din resursele proprii ale FSEGA, investiția fiind de câteva mii de euro. Proiectul face parte din ecosistemul antreprenorial mai amplu pe care l-am dezvoltat pentru studenți, având și un rol educativ, alături de celelalte resurse oferite de facultate. De exemplu, studenții noștri au acces la instrumente și platforme internaționale relevante, precum Harvard Business Publishing, pentru studii de caz, sau Bloomberg. FSEGA este singura instituție din România care pune la dispoziție un laborator dedicat, dotat cu 12 terminale Bloomberg. În același timp, încurajăm dezvoltarea competențelor antreprenoriale printr-un Incubator de Afaceri dedicat studenților, unde aceștia au acces la resurse, mentorat și cursuri aplicate", a spus Răzvan V. Mustață.
Ghid gratuit pentru utilizarea inteligenței artificiale în instituțiile de învățământ din România
ICDL România a lansat GhidAIEDU.ro, un ghid practic și gratuit destinat școlilor din România pentru integrarea inteligenței artificiale (AI) în procesul educațional, într-un moment în care profesorii și elevii folosesc deja aceste tehnologii, dar fără repere clare, competențe validate și standarde unitare. „Lansarea vine într-un context în care profesorii români demonstrează deschidere și inițiativă în utilizarea AI, însă integrarea eficientă a acestor instrumente necesită competențe digitale solide și acces la resurse educaționale structurate, aliniate la standarde internaționale", se menționează într-un comunicat.
- Credit foto: www.freepik.com
Profesori deschiși către AI, dar fără un cadru coerent de folosire
Potrivit comunicatului, date recente ale OECD TALIS 2024 indică o adopție neuniformă a tehnologiei în educație: doar 3% dintre profesorii români au utilizat metode de predare online sau hibrid, comparativ cu media OECD de 16%, în timp ce 46% declară că folosesc deja AI în activitatea didactică, peste media internațională de 36%. „Acest contrast evidențiază un potențial ridicat de adoptare, dar și necesitatea unui cadru de utilizare fundamentat pedagogic și susținut prin formare", precizează reprezentanții ICDL România.
ICDL România atrage atenția că principalul obstacol nu este lipsa de interes sau de potențial, ci accesul la resurse educaționale structurate și aliniate la standarde internaționale. Pregătirea profesorilor rămâne critică pe fondul lipsei competențelor digitale.
„Profesorii din România sunt deja în fața acestui val tehnologic. Nu vorbim despre rezistență la schimbare, ci despre nevoia de repere clare și resurse relevante. GhidAIEDU.ro este un pas concret în această direcție, pentru a transforma utilizarea intuitivă a AI într-o practică profesională, responsabilă și aliniată la standarde internaționale", au transmis reprezentanții ICDL România.
De la intuitiv la responsabilitate și fundamentare pedagogică
GhidAIEDU.ro oferă un cadru de orientare pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație, acoperind atât aspectele practice, cât și cele etice. Ghidul subliniază că AI influențează deja modul în care elevii învață și își realizează sarcinile școlare, iar integrarea acesteia trebuie realizată controlat și justificat pedagogic.
Ghidul include: ▪ exemple de utilizare a AI în predare, evaluare și feedback; ▪ scenarii didactice aplicabile; ▪ recomandări privind protecția datelor și integritatea academică; ▪ modele de decizie pentru adoptarea tehnologiei la nivel de școală. „Adoptarea AI este o decizie pedagogică și instituțională, nu doar tehnologică, și trebuie realizată gradual, evaluat și sub control uman", se subliniază în comunicat.
- Credit foto: www.freepik.com
Evaluarea și etica, esențiale în era AI
ICDL România subliniază că adaptarea metodelor de evaluare este esențială în contextul utilizării AI, accentul urmând să fie mutat de la produsul final către procesul de învățare. „Nu trebuie să interzicem AI-ul, ci să învățăm să-l folosim corect. Evaluarea trebuie să reflecte modul în care elevii gândesc și utilizează aceste instrumente, nu doar rezultatul final", arată reprezentanții organizației.
Acces gratuit pentru toate școlile din țară
Instrumentul GhidAIEDU.ro este disponibil gratuit și poate fi utilizat de toate unitățile de învățământ. Acesta se adresează profesorilor, directorilor și altor actori din sistemul educațional.
ICDL România precizează că ghidul nu este un manual tehnic, ci reprezintă un instrument de orientare profesională, menit să sprijine dezvoltarea unei utilizări responsabile a inteligenței artificiale. Acesta trebuie completat prin programe de consolidare a competențelor digitale și AI Literacy în educație.
ICDL România este operatorul național unic al standardului global de certificare a competențelor digitale - International Certification of Digital Literacy, utilizat și recunoscut în peste 100 de țări. Zeci de licee din întreaga țară au devenit hub-uri de inteligență artificială prin campaniile și proiectele derulate de ICDL pentru profesorii și elevii din România.
Studiu EY: adoptarea inteligenței artificiale autonome se extinde, deși persistă încă temeri legate de încredere
EY a publicat AI Sentiment Report 2026, care arată că, deși dezbaterea publică privind inteligența artificială (AI) continuă să se concentreze pe încredere și riscuri, comportamentul din viața reală indică o altă realitate. „Consumatorii integrează din ce în ce mai mult inteligența artificială în procesul decizional zilnic și permit deja sistemelor AI să acționeze în numele lor", afirmă autorii raportului.
Potrivit studiului, numai în ultimele șase luni, mai bine de opt din zece respondenți (84%) au utilizat inteligența artificială, iar, la nivel global, 16% au declarat că folosesc sisteme AI care acționează fără intervenție umană. Acest lucru sugerează că utilizarea inteligenței artificiale trece dincolo de stadiul inițial de experimentare, iar autonomia nu mai este un scenariu de viitor, ci o realitate în evoluție.
A doua ediție anuală a studiului EY AI Sentiment Report a sondat peste 18 000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, din 23 de piețe, având obiectivul de a înțelege modul în care oamenii au perceput și au utilizat inteligența artificială în ultimele șase luni. Concluziile din acest an arată clar: adoptarea inteligenței artificiale depășește nivelul de neîncredere.
- Credit foto: www.freepik.com
„Concluziile cercetării indică faptul că o minoritate în creștere deleagă deja decizii către inteligența artificială, în timp ce mult mai mulți o utilizează ca pe un instrument de sprijin în viața de zi cu zi. Pentru liderii de companii, această situație creează oportunități, dar și responsabilități. Pe măsură ce inteligența artificială autonomă începe să se extindă, organizațiile trebuie să modeleze acest proces într-un mod deliberat, apăsând pedala de accelerație acolo unde există deja încredere și valoare și cu precauție acolo unde sunt încă necesare claritate, măsuri de protecție sau confort", a declarat Raj Sharma, EY Global Managing Partner - Growth & Innovation.
De la asistență la delegare
Raportul arată că adoptarea rapidă a inteligenței artificiale a fost determinată mai puțin de creșterea încrederii utilizatorilor în tehnologie și mai mult de familiaritatea rezultată din utilizarea cotidiană în activități fără miză prea mare, precum planificarea rutelor, asistarea clienților, planificarea călătoriilor și recomandările de conținut, care au devenit integrate în rutinele zilnice.
În rândul respondenților: ▪ 9% au utilizat vehicule sau taxiuri autonome; ▪ 10% au utilizat agenți AI pentru a achiziționa produse în numele lor; ▪ 11% au permis inteligenței artificiale să recompleteze automat coșurile de cumpărături sau să gestioneze operațiuni bancare.
Chiar și în rândul celor care nu au utilizat încă inteligența artificială autonomă, gradul de deschidere este ridicat. Peste o treime dintre respondenți au declarat că ar prefera ca inteligența artificială să aplice automat reduceri la finalizarea comenzii (36%) sau să rezolve problemele de asistență a clienților fără implicarea lor (34%), iar o proporție semnificativă este deschisă ca inteligența artificială să preia inițiativa în scenarii cu miză mai ridicată, precum securitatea locuinței (30%) sau programarea întâlnirilor (21%).
Ritmul de adoptare crește mai rapid decât încrederea în AI
Deși utilizarea se extinde, încrederea în modul în care inteligența artificială este controlată nu a crescut în același ritm. Pe toate piețele, oamenii continuă să exprime temeri privind securitatea, controlul, responsabilitatea și autenticitatea, însă aceste preocupări nu încetinesc ritmul de adoptare. În schimb, ele modelează așteptările despre cum ar trebui introdusă autonomia.
Studiul a constatat că: ▪ 66% dintre respondenți sunt îngrijorați de posibilitatea ca sistemele AI să fie accesate ilegal sau să fie afectate de breșe de securitate; ▪ aproape șapte din zece respondenți (66%) consideră că supervizarea umană rămâne esențială; ▪ 73% dintre respondenți, aproape trei sferturi, se tem că nu vor mai putea distinge între conținut real și cel generat de AI.
„Încrederea va fi factorul care va stabili câștigătorii pe termen lung în economia inteligenței artificiale, însă în prezent adoptarea avansează mai rapid decât nivelul de încredere. Organizațiile trebuie să câștige această încredere prin experiențe cotidiene pozitive, susținute de date fiabile, de mecanisme de protecție clare și de responsabilitate, pentru a reduce decalajul dintre comportament și percepție", a subliniat Joe Depa, EY Global Chief Innovation Officer.
Piețele „pionier" oferă un prim semnal
Deși utilizatorii timpurii apar pe toate piețele, ritmul de adoptare nu este uniform. Cercetarea a identificat opt piețe „pionier", care sunt mai avansate în parcursul lor în domeniul inteligenței artificiale și în care utilizarea este mai extinsă, mai frecventă și profund integrată în viața de zi cu zi. Aceste piețe sunt India, China continentală, Brazilia, Mexic, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Hong Kong și Coreea de Sud. Cumulat, 94% dintre persoanele de pe aceste piețe au declarat că utilizează inteligența artificială, aproape una din patru (24%) utilizând deja inteligența artificială autonomă.
Celelalte piețe au fost împărțite în „piețe în tranziție", unde adoptarea generală a fost mai lentă, dar utilizarea și interesul încep să crească, și „piețe întârziate", care manifestă o reticență mai mare, o relevanță percepută mai scăzută și o utilizare mai selectivă. Acestea sunt cu 12% și, respectiv, 15% în urma piețelor în tranziție în ceea ce privește utilizarea generală a inteligenței artificiale și cu 11% și, respectiv, 13% în urma acestora în utilizarea inteligenței artificiale autonome.
„În România, vedem o adopție a inteligenței artificiale concentrată preponderent pe creșterea eficienței personale, dar încă limitată atunci când vorbim despre transformarea profundă a proceselor de business. Guvernanța AI se află la început, iar multe organizații rămân în zona de experimente și proiecte pilot care nu reușesc să fie scalate. Deși numeroase companii au făcut primii pași, lipsa unei direcții clare privind etapele următoare generează o anumită frustrare legată de beneficiile reale pe care AI le poate livra. În acest context, asistăm la o creștere clară a interesului pentru educarea consiliilor de administrație și a directorilor executivi, care trebuie să înțeleagă impactul AI asupra strategiei organizaționale, precum și pașii concreți necesari pentru adoptarea sistemelor de tip agentic AI", a precizat Aurelia Costache, Partener responsabil de AI & Data la EY România.