English
Recent a fost aprobată Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale (SN-IA) 2024 - 2027, document la elaborarea căruia au fost luate în considerare recomandări concrete formulate de organizațiile internaționale, recomandări care vizează: ▪ realizarea investițiilor în cercetarea și dezvoltarea în domeniul IA; ▪ promovarea unui ecosistem digital specific; ▪ oferirea unui mediu politic propice; ▪ consolidarea capacității umane; ▪ cooperarea internațională în vederea întăririi încrederii în IA. Strategia a fost elaborată în contextul mai amplu oferit de proiectul „Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de tehnologii inovative în administrația publică 2021 - 2027 - soluții pentru eficientizarea activității", finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 - 2020, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Obiectivul general al proiectului a constat în corelarea strategiilor internaționale, referitoare la utilizarea tehnologiilor inovative în administrația publică, cu contextul național și elaborarea unor direcții strategice pentru perioada 2021 - 2027. Aceste direcții strategice au ca scop principal eficientizarea activității instituționale publice în relația cu cetățenii și o mai bună dezvoltare și coordonare a acestor instituții naționale. Prezentăm, în numărul de față, câteva elemente generale de interes pentru comunitatea inginerească și nu numai, incluse în document.
- Credit foto: www.freepik.com
Până în 2030, circa 70% din companii vor utiliza cel puțin o tehnologie IA
Potrivit definiției la nivel comunitar, „Inteligența Artificială (IA) se referă la sistemele care manifestă comportamente inteligente prin analizarea mediului lor înconjurător și care iau măsuri - cu un anumit grad de autonomie - pentru a atinge obiective specifice". Pornind de la această definiție, rezultă ideea că IA are capacitatea imediată de a transforma mediul și modul în care omul interacționează și colaborează cu tehnologia. Această interacțiune trebuie văzută în contextul unei îmbunătățiri semnificative a modului în care oamenii trăiesc și lucrează. Inteligența artificială și robotica reprezintă în momentul actual tehnologiile reper emergente către care majoritatea națiunilor își focalizează componente mari din resursele umane și financiare, în vederea exploatării maxime a contextului de oportunități oferite de aceste tehnologii.
Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale (SN-IA) are obiectivul de a contribui la strategia României privind adoptarea tehnologiilor digitale în economie și societate în condiții de respectare a drepturilor omului și de promovare a excelenței și încrederii în IA. SN-IA va sprijini administrația publică centrală din România să susțină, în mod fundamentat, eforturile de standardizare, operaționalizare și reglementare a dezvoltării IA și de potențare a efectelor pozitive ale acesteia, va contribui decisiv la evidențierea și valorificarea potențialului inovativ național în domeniul IA, precum și la gestionarea riscurilor pe care le prezinta evoluția IA.
„Elaborarea SN-IA răspunde necesității de reglementare specifică în acest domeniu și nu doar prin reglementări conexe (protecția datelor, protecția consumatorilor etc.), având în vedere riscurile sociale generate de impactul pe care deciziile bazate pe IA îl pot avea asupra calității vieții și necesitatea de a exista responsabilitate umană privind aceste decizii. Importantă este și alinierea României la eforturile de stabilire a standardelor europene și internaționale în domeniul gestionării tehnologiilor bazate pe IA. Mai mult decât atât, această strategie trebuie să fie urmată de alte analize și repere de reglementare, într-un efort etapizat și coordonat. Aceste noi repere vor putea viza tehnologiile IA permise pentru utilizare, standarde de transparență ex ante și ex post privind aplicațiile create și utilizate de companii, obligații de comunicare publică privind datele utilizate în aplicații, scopul aplicațiilor, informarea persoanelor vizate, crearea cadrului de guvernanță și alocarea resurselor necesare supravegherii domeniului, astfel încât avansul inovativ să continue să respecte libertățile fundamentale și să dea încredere societății în tehnologiile IA", se menționează în document.
În condițiile unor proiecții globale în care se estimează că, până în 2030, circa 70% din companii vor utiliza cel puțin o tehnologie IA (viziune computerizată, prelucrarea limbajului natural, asistenți virtuali, automatizare/robotizare, machine learning), iar tehnologia va genera rezultate economice adiționale de circa 1,2% creștere anuală a PIB global, cu efecte perturbatoare asupra țărilor, companiilor, pieței muncii, această Strategie va reprezenta un precedent important pentru autoritățile publice centrale din România în abordarea pro-activă a adaptării unor măsuri în acord cu realitățile evoluției accelerate a infrastructurilor digitale la scară globală.
- Credit foto: www.freepik.com
Oportunități de complementare și suplimentare a inteligenței umane
Se poate presupune că IA prezintă oportunități de complementare și suplimentare a inteligenței umane în direcții precum: mașini inteligente care operează cu procese cognitive la înalt nivel, cum ar fi gândirea, perceperea, învățarea, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor, la care se adaugă colectarea și agregarea datelor, puterea de analiză și procesare computerizată, navigarea în mediul înconjurător prin înțelegerea imaginilor, prelucrarea și înțelegerea limbajului natural (recunoașterea și sinteza vorbirii etc.), tehnologia senzorilor, robotică și altele. În mod evident, toate aceste procese de automatizare conduc la probleme privind etica și sustenabilitatea tehnologiei, precum și măsura în care oamenii vor putea controla și înțelege pe deplin deciziile luate de aceasta, spre a utiliza noile cunoștințe extrase de IA în toate planurile sociale și economice.
„Însă inteligența artificială reprezintă în mare parte un set de algoritmi de complexitate ridicată, dezvoltați de om și care pot fi aplicați similar în diferite domenii, atât timp cât există disponibile seturi de date sau scenarii de lucru de dimensiuni mari. Algoritmii de învățare automată au capacitatea de a abstractiza informația prezentă în aceste date de intrare, dar în același timp vor prelua și toate imperfecțiunile sau erorile prezente în date. De aceea, este extrem de important ca direcțiile în care se dezvoltă noii algoritmi să includă informații privind transparența și imparțialitatea deciziilor luate, explicarea acestora, precum și metode de intervenție umană directă în procesul de rulare a sistemelor automate", se menționează în document.
Atât la nivel internațional, cât și național, IA are potențialul deosebit de a schimba nivelul de trai și calitatea vieții în toate straturile sociale, de a modifica semnificativ modul în care mediul de cercetare și cel de afaceri dezvoltă și pun în piață soluții tehnice menite să eficientizeze timpul de lucru și calitatea produselor realizate. Reducerea timpilor de tranzit și posibilitatea comunicărilor în timp real indiferent de localizare au dus la crearea unui context favorabil pentru schimb de idei și tehnologii, fără precedent în istoria umanității. Statele dezvoltate ale lumii investesc deja masiv resurse umane și financiare în domeniul inteligenței artificiale, conștientizând capabilitățile inovative ale IA care vor conduce la următoarea revoluție tehnologică mondială.
- Credit foto: www.freepik.com
Un cert raport favorabil între costuri și beneficii
Se estimează că utilizarea tehnologiilor bazate pe IA să aducă beneficii nediscriminatorii de natură economică, socială, de mediu și de sănătate publică pentru mai multe segmente ale societății, după cum urmează:
● Cetățenii vor putea beneficia de multe din efectele pozitive ale adoptării aplicațiilor de IA în societate. Printre exemplele de beneficii care vizează populația sunt: ▪ asistența medicală mai bună; ▪ transporturi mai sigure și mai prietenoase cu mediul (mobilitate); ▪ servicii publice îmbunătățite; ▪ condiții mai bune de muncă;
● Sectorul public poate beneficia de multiple avantaje, precum: ▪ îmbunătățirea serviciilor oferite și creșterea gradului de satisfacție a publicului; ▪ dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților; ▪ implementarea de soluții pentru accesul publicului interesat și al companiilor la baze de date deschise din diferite domenii;
● Mediul academic beneficiază de avantaje precum participarea la proiecte educaționale sau de cercetare din domeniul IA care conduc la: ▪ îmbunătățirea capacității de calcul și a infrastructurii în general; ▪ dezvoltarea de programe de masterat și doctorat, care generează noi oportunități de cercetare-dezvoltare; ▪ deschiderea spre noi tehnici de experimentare și testare a aplicațiilor rezultate din cercetarea efectuată; ▪ interconectarea la centrele europene și implicit la logistica acestora, precum și accesul la seturi de date și cunoștințe;
● Companiile private pot beneficia de avantaje importante, precum: ▪ participarea la proiecte de finanțare naționale și europene sau de cooperare în cadrul HUB-urilor inovative; ▪ îmbunătățirea logisticii în general și a infrastructurii de calcul în mod special; ▪ accesul la cunoștințe și informație prin conectarea cu diferite centre de cercetare și, implicit, parteneriate cu o diversitate de cercetători.
- Credit foto: www.freepik.com, www. vecteezy.com
Pledoarie în sprijinul unor abordări multifuncționale, nuanțate
Extinderea în diferite domenii a soluțiilor de IA nu este lipsită de provocări sau de reacții care pot avea impact negativ asupra dezvoltării domeniului. Provocările pot fi de tip tehnologic (asigurarea mentenanței pentru utilizarea sistemelor de IA) sau de tip social (nivelul de încredere a cetățenilor cu privire la aplicațiile care încorporează IA). „În aceeași măsură, ne putem confrunta cu reacții firești din partea organizațiilor, de tipul rezistenței la schimbare. Atât rezistența la schimbare, cât și nivelul scăzut de încredere constituie factori limitativi, cărora le sunt asociate insuficienta pregătire a angajaților care să susțină implementarea unor sisteme de IA, precum și lipsa finanțărilor dedicate unor astfel de proiecte. Pe același palier putem încadra necesitatea de reglementare a sistemelor de IA, astfel încât aplicabilitatea și utilizarea acestora să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și să ofere încredere cu privire la aspectele etice (cu referire la potențialul impact asupra integrității, autonomiei, independenței, legalității și libertății persoanei). Aplicațiile dezvoltate pe bază de IA trebuie să funcționeze în folosul oamenilor, fără a realiza discriminări și fără a pune în pericol siguranța și drepturile oamenilor, acestea fiind dezideratele dezvoltării de aplicații IA demne de încredere («Trustworthy AI» - TAI)", se subliniază în Strategie.
Drept urmare, impactul IA este substanțial, în noul context economic, social și tehnologic, aducând atât beneficii, cât și riscuri de natură să influențeze calitatea vieții sau condițiile de securitate, siguranță, sănătate și etică. Gestionarea strategică pro-activă a nevoilor specifice raportate la impactul inteligenței artificiale creează premisele unei adoptări corespunzătoare a tehnologiei la nivel național, asigurând un echilibru în condițiile de evoluție socială și în ecosistemul tehnologic autohton. „Așadar, este din ce în ce mai evident că IA va fi motorul care va sta la baza multor schimbări majore în viitorul apropiat. De aceea, autorităților le revine rolul principal în a facilita, direcționa și gestiona dezvoltarea IA, astfel încât să se producă efectele pozitive scontate. În aceste condiții, racordarea la tendințele mondiale, cercetarea în domeniul IA și integrarea instrumentelor de IA devin din ce în ce mai importante, conduc la necesitatea transformării digitale și tehnologice a societății prin intermediul IA", afirmă autorii Strategiei.
În mod vizibil, în ultimii ani România s-a aliniat la evoluția accelerată a IA atât de la nivel european, cât și mondial, pornind de la avantajele pe care le are și, în același timp, încercând să depășească anumite deficiențe sistemice sau conjuncturale. Inițiativele de succes ale mediului antreprenorial și ale mediului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) din zona inteligenței artificiale, dar și mobilizarea resurselor, au fost realizate în absența unei strategii și a unui cadru normativ dedicat domeniului, și mai ales în lipsa unei viziuni la nivel național privind modul în care IA va contribui pe viitor la dezvoltarea României. „De aceea, pentru formularea direcțiilor prin care să fie maximizate beneficiile dezvoltării și integrării IA în societate, dar și prin care să se atenueze riscurile posibile, s-a considerat că este necesară crearea unei Strategii Naționale pentru Inteligență Artificială (SN-IA), în deplină concordanță cu tendințele europene și globale, dar și cu contextul național, la care să adere mediul guvernamental, mediul academic, mediul de afaceri și societatea civilă. Este important de precizat că SN-IA este, prin felul în care a fost creată, dar și prin natura prevederilor sale, o strategie orizontală, trans-sectorială, care își propune să direcționeze și să faciliteze integrarea IA în toate domeniile de activitate, lăsând la decizia autorităților și actorilor principali din fiecare sector cum să organizeze și să valorifice pătrunderea IA în fiecare domeniu, conform propriilor direcții strategice și politici", precizează autorii documentului.
- Credit foto: www.freepik.com
Identificarea și valorificarea principalului factor al progresului științifico-tehnic
Un factor esențial pentru dezvoltarea domeniului IA în România este reprezentat de capitalul uman. Țara noastră are o îndelungată tradiție în matematică și știința calculatoarelor. Această tradiție a contribuit la procentajul ridicat al absolvenților din domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC), relativ la numărul total de absolvenți, valoare care este printre cele mai mari din UE. În același timp, numărul de publicații științifice din domeniul știința calculatoarelor/inteligență artificială, indexate în Web of Science în ultimii 5 ani, poziționează România între primele 10 țări din UE. Pe plan economic, potrivit Eurostat, în anul 2020, 6% dintre companiile din România cu cel puțin 10 angajați au folosit aplicații ale inteligenței artificiale. Totodată, deși reprezintă un procent mic din arealul mediului de afaceri, întreprinderile inovatoare generează 29,4% din totalul cifrei de afaceri a întreprinderilor din România, o mare parte din acestea fiind companii de tip start-up. În plus, existența surselor de finanțare naționale și europene pentru inovare și transfer tehnologic face posibilă dezvoltarea într-un ritm accelerat a ecosistemului de IA național. Din punct de vedere al activității de standardizare IA cele mai puternice tendințe de dezvoltare sunt în domeniile următoare: sistemele 5G, optimizarea rețelelor, IoT, achiziția și gestionarea datelor, securitatea și confidențialitatea, aplicațiile de sănătate și societale. Se intenționează dezvoltarea de standarde europene și internaționale care vizează: terminologia, use case-uri, impactul liniilor directoare în materie de etică ale UE, interoperabilitate, stabilirea indicatorilor de performanță și a schemelor de evaluare a conformității, evaluarea maturității sistemelor. Aceste aspecte, precum și alți factori favorizanți descriși pe larg în Capitolul 4 al Strategiei relevă faptul că România este pregătită pentru adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale în majoritatea domeniilor de activitate, că are capacitatea de a contribui semnificativ la avansul domeniului pe plan mondial și că elaborarea unei strategii naționale de dezvoltare a IA în perioada imediat următoare este un demers de o importanță deosebită pentru dezvoltarea societății românești.
- Credit foto: www.freepik.com
Conexiunea dintre obiectiv și subiectiv în acțiunile la scară națională și europeană
SN-IA se bazează pe acțiunile concrete propuse la nivelul Uniunii Europene, dar este, de asemenea, ancorată în situația actuală și contextul românesc, atât în ceea ce privește IA, cât și domeniile conexe principale: cercetarea, dezvoltarea și inovarea, competitivitatea economiei, educația, digitalizarea administrației și a societății.
SN-IA se axează pe 6 obiective generale - OG (corelate cu axele prioritare de acțiune urmărite și în documentele strategice ale UE), cărora le sunt atribuite 13 obiective specifice (OS) care aduc un plus de detaliu și specificitate și susțin, în subsidiar, concepția măsurilor propuse.
OG1 - Susținerea educației pentru CDI și formarea de competențe specifice IA (OS1.1 - Creșterea capacității de formare și a nivelului de pregătire a specialiștilor în IA; OS1.2 - Creșterea nivelului de înțelegere de bază a populației privind beneficiile, utilizarea și reglementarea tehnologiilor IA);
OG2 - Dezvoltarea și utilizarea eficientă a infrastructurii și a seturilor de date (OS2.1 - Dezvoltarea infrastructurii hardware și software specifice IA și accesul transparent și echitabil la aceasta, în scopul facilitării proceselor de CDI și producție din acest domeniu; OS2.2 - Extinderea utilizării seturilor de date, cu aplicare în diverse sectoare de activitate);
OG3 - Dezvoltarea sistemului național de Cercetare - Dezvoltare - Inovare în domeniul IA (OS3.1 - Dezvoltarea cercetării științifice fundamentale și aplicative specifice domeniului IA, precum și la nivel interdisciplinar; OS3.2 - Reducerea fragmentării resurselor și eforturilor de CDI în IA prin conjugarea și sincronizarea acestora în cadrul unor centre și grupuri naționale de inovare specializată, conectate la centrele și resursele internaționale de IA; OS3.3 - Susținerea și promovarea inovării în domeniul IA);
OG4 - Asigurarea transferului tehnologic prin parteneriate (OS4.1 - Îmbunătățirea valorificării rezultatelor cercetării prin dezvoltarea de capacități de transfer tehnologic; OS4.2 - Înființarea și organizarea unei rețele naționale de spații de testare și experimentare (TEF) a soluțiilor dezvoltate în domeniul IA);
OG5 - Facilitarea adoptării IA în întreaga societate (OS5.1 - Adoptarea tehnologiei IA în sectorul public;
OS5.2 - Adoptarea și valorificarea tehnologiilor de IA în sectoare socio-economice prioritare);
OG6 - Dezvoltarea unui sistem de guvernanță și de reglementare a IA (OS6.1 - Asigurarea cadrului de guvernanță pentru dezvoltarea IA; OS6.2 - Facilitarea dezvoltării IA prin reglementare și standardizare).
Pentru implementarea și atingerea obiectivelor specifice sunt propuse măsuri, segmentate pentru a putea fi individualizate în funcție de responsabili și pentru a putea fi măsurate în timp real. Indicatorii identificați pentru monitorizarea implementării SN-IA sunt alocați fiecărui obiectiv general (indicatori de impact), fiecărui obiectiv specific (indicatori de rezultat) și fiecărei măsuri (indicatori de realizare imediată). Atât selecția, cât și formularea indicatorilor răspund unor criterii-cheie privind existența datelor statistice în domeniu, relevanța/recunoașterea instituțiilor care furnizează datele statistice, rezultatul ce se măsoară în implementarea obiectivului general și specific, perspectiva unei tendințe de evoluție, posibilitatea de măsurare cantitativă cu un grad mare de acuratețe.
Perioada de implementare a SN-IA este 2024 - 2027. Într-o primă etapă, eforturile se vor concentra pe acțiuni prioritare, cu implementare rapidă și impact maxim, care să vizeze crearea condițiilor necesare unei bune guvernanțe pentru implementarea Strategiei, precum și operaționalizarea mecanismelor de reglementare a domeniului. În continuare, implementarea Strategiei va viza extinderea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Implementarea SN-IA și adoptarea tehnologică a IA la nivel național se vor realiza în baza unui set de responsabilități identificate în cadrul sistemului de guvernanță a IA, cu implicarea extensivă a mediilor academic - administrație - afaceri.
Pe parcursul procesului de implementare a SN-IA, în funcție de evoluțiile tehnologiilor din domeniul vizat, precum și de inițiativele la nivelul CE și al statelor membre ale UE, direcțiile de acțiune vor fi revizuite și actualizate periodic, astfel încât să contribuie concret la dinamica dezvoltării ecosistemului de IA.