Un pas înainte spre soluționarea unei probleme fundamentale economico-sociale: elaborarea proiectului Strategiei Energetice a României 2025 - 2035, cu perspectiva anului 2050 (III)

Încheiem în acest număr prezentarea unora dintre obiectivele specifice incluse în proiectul Strategiei Energetice a României 2025 - 2035, cu perspectiva anului 2050. Documentul s-a aflat în consultare publică pe site-ul Ministerului Energiei și a primit peste 100 de puncte de vedere scrise din partea asociațiilor din industrie, experților, ONG-urilor de mediu, societății civile și altor actori interesați. De asemenea, în perioada consultării interinstituționale, ministerul de resort a primit puncte de vedere din partea ministerelor, agențiilor și instituțiilor publice relevante. „După 15 ani, România va avea într-un final o strategie națională în domeniul energiei. Prin această strategie, Guvernul României va putea să prioritizeze investiții, proiecte și va putea să mențină o linie clară în privința modului în care se va realiza tranziția energetică în următorul deceniu. În aceste zile vedem cu toții cât de importantă este o viziune coerentă de planificare și prioritizare a investițiilor. Suntem recunoscători pentru implicarea activă a tuturor actorilor în acest proces de consultare publică", a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. După analiza și integrarea propunerilor de către echipa Ministerului Energiei, va fi inițiată procedura de avizare, necesară înainte de aprobarea, prin Hotărâre de Guvern, a Strategiei Energetice Naționale.

- Credit foto: www.freepik.com

Crearea de Sate Autonome Energetic (SAE) sau comunități de energie regenerabilă

Îmbunătățirea eficienței în sectorul energetic este crucială în procesul de tranziție către o energie curată. Pe lângă diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), investițiile în eficiența energetică au ca efect creșterea ponderii de energie regenerabilă și combaterea sărăciei energetice. Mai mult, investițiile în acest obiectiv pot crea locuri de muncă, îmbunătăți calitatea vieții și reduce costurile sociale. Totodată, obiectivele de eficiență energetică trebuie atinse fără a aduce nicio afectare productivității.

Strategia are în vedere abordarea integrată a sectorului de încălzire și răcire centralizată a clădirilor, cu coordonarea proiectelor de investiții pe întreg lanțul valoric, obiectiv care urmărește introducerea și adoptarea celor mai eficiente tehnologii, conectarea acestora la un sistem centralizat de încălzire-răcire eficient și prin dezvoltarea centralelor cu cogenerare de înaltă eficiență. Creșterea ponderii sistemelor centralizate de energie cu integrarea resurselor regenerabile va conduce la sporirea eficienței utilizării resurselor primare de energie. Promovarea sistemelor de încălzire în sistem centralizat contribuie la realizarea țintelor climatice, reducerea costurilor și creșterea eficienței energetice.

Prin reconfigurarea actualelor sisteme centralizate de încălzire și realizarea unui amestec optim între instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență (existente și noi), stocarea de energie termică și SRE, bazat pe cererea de energie termică utilă sezonieră, va crește eficiența utilizării resurselor energetice primare.

De asemenea, instalarea unor centrale de cogenerare de înaltă eficiență cu capacități flexibile H2Ready, împreună cu capacități de stocare a energiei termice, vor asigura trecerea de la combustibili fosili actuali la combustibili noi bazați în primul rând pe amestec de hidrogen și metan sintetic, respectiv biometan.

Integrarea mai multor surse de energie bazate pe diferite tipuri de energie primară într-o rețea inteligentă de transport și distribuție energie într-un sistem centralizat de încălzire-răcire asigură securitatea energetică a consumatorilor conectați la aceasta.

Totodată, producerea distribuită de energie prin construcția și utilizarea unor capacități noi de cogenerare de înaltă eficiență echipate cu capacitați de acumulare de energie electrică și/sau termică va asigura stabilitate sectorului energetic, o bună echilibrare din punct de vedere al încărcării RET și reprezintă un punct de sprijin la sursele regenerabile care depind de factori climatici necontrolabili.

Instituirea unei politici de creare de Sate Autonome Energetic (SAE) sau comunități de energie regenerabilă oferă premisele, prin potențialul de cogenerare de mică putere, de a alimenta autonom satele/comunitățile. Prin eficiența obținută, atât la biomasa agricolă, cât și la cea forestieră, care să respecte criteriile de sustenabilitate, din aceste resurse se poate obține etanol, cu aplicații pentru decarbonarea transporturilor și energiei.

 - Credit foto: www.freepik.com

Măsuri de promovare a recuperării energiei reziduale din industrie și utilizarea acesteia în rețelele de încălzire-răcire

Documentul vizează, totodată, diminuarea pierderilor de energie din rețelele de transport și distribuție energie. Obiectivul specific urmărește să abordeze și să minimizeze pierderile inerente de energie care apar în procesul de transmitere a energiei electrice și a gazelor naturale de la punctele de producție până la consumatori. Pierderile de energie în rețelele de distribuție și transport nu numai că afectează eficiența economică, crescând costurile pentru operatori și consumatori, dar au și un impact negativ asupra mediului, prin necesitatea generării unor volume mai mari de energie pentru a compensa aceste pierderi.

Reducerea acestor pierderi este esențială pentru îmbunătățirea sustenabilității și eficienței întregului sistem energetic. Prin implementarea acestui obiectiv specific, se intenționează nu doar optimizarea proceselor tehnice și a infrastructurii, ci și alinierea la normele și standardele europene care promovează un sistem energetic mai verde și mai eficient. Acest obiectiv contribuie direct la reducerea costurilor operaționale ale furnizorilor de energie și la scăderea prețurilor pentru consumatori, promovând în același timp un mediu mai curat prin scăderea emisiilor de carbon asociate cu producția suplimentară de energie.

Astfel, Strategia urmărește nu doar ameliorarea eficienței tehnice a rețelelor, ci și creșterea fiabilității sistemului energetic național, asigurând o distribuție mai stabilă și mai sigură a energiei, în beneficiul consumatorilor finali și al economiei, în ansamblu. Această abordare complexă va include atât modernizarea infrastructurii fizice, cât și adoptarea soluțiilor digitale avansate pentru monitorizare și gestionare optimă a fluxurilor de energie.

Mai mult, se vor lua măsuri de promovare a recuperării energiei reziduale din industrie și utilizarea acesteia în rețelele de încălzire-răcire.

 - Credit foto: www.freepik.com

Asigurarea accesului tuturor consumatorilor la rețelele de distribuție a energiei

Un alt obiectiv îl reprezintă asigurarea accesului fizic și financiar la energie pentru toți consumatorii. Obiectivul urmărește continuarea programului de electrificare, asigurarea accesului la infrastructura de gaze naturale, precum și la alimentarea cu energie termică. România își propune reducerea prețurilor diverselor forme de energie la consumatorul final, în vederea asigurării suportabilității prețurilor, reducerii sărăciei energetice și stimulării competitivității industriale.

România își propune ca până în 2035 toate locuințele și întreprinderile din țară să aibă acces la energie electrică. Pentru aceasta, este necesară modernizarea și extinderea rețelelor de distribuție pentru a suporta creșterea consumului de electricitate, în special în noile sectoare cum ar fi transportul și încălzirea-răcirea.

În locurile în care extinderea rețelelor de distribuție nu este fezabilă, se vor promova sistemele de generare distribuită și comunitățile energetice locale. Astfel, se încurajează dezvoltarea micro-rețelelor și sistemelor de generare distribuită a energiei electrice, cu o atenție specială pentru zonele afectate de sărăcie energetică. Crearea sistemelor de generare distribuită și a comunităților energetice locale poate facilita și construcția de rețele locale, evitând problemele mari de conectare sau de echilibrare a rețelei.

De asemenea, România își propune creșterea gradului de racordare la rețeaua de distribuție a gazelor naturale pentru consumatorii casnici și industriali, în scopul asigurării unui acces egal și echitabil la această resursă vitală. Reducerea discrepanțelor regionale este esențială, avându-se în vedere, în acest sens, diminuarea diferențelor de acces la gaze naturale între regiunile urbane și cele rurale, precum și între diferitele regiuni ale țării, pentru a asigura o distribuție uniformă și eficientă a gazelor naturale.

Pentru gospodăriile care nu pot avea acces la sisteme centralizate de încălzire și se încălzesc în prezent cu lemne de foc, este esențială dezvoltarea soluții alternative sustenabile și eficiente energetic. Aceste soluții ar trebui să reducă dependența de combustibilii solizi și să amelioreze condițiile de viață, oferind în același timp o opțiune ecologică. Se au în vedere:

▪ implementarea unor soluții de încălzire de înaltă eficiență, cum ar fi sobele pe peleți sau alți biocombustibili, care sunt mai eficiente și au emisii reduse comparativ cu arderea tradițională a lemnului;

▪ dezvoltarea infrastructurii pentru producerea, procesarea și distribuția biomaselor sustenabile ca alternativă la lemnul de foc;

▪ încurajarea utilizării energiei solare pentru încălzirea apei și suportul termic în gospodăriile fără acces la sisteme centralizate;

▪ implementarea micro-rețelelor de cogenerare care să utilizeze cogenerarea pentru producerea simultană de căldură și electricitate pentru comunități;

▪ facilitarea accesului la finanțare și stimulente fiscale pentru gospodăriile care doresc să treacă la soluții de încălzire mai sustenabile.

- Credit foto: www.pixabay.com

Asigurarea accesibilității costurilor pentru consumatorii industriali și cei casnici

Proiectul Strategiei prevede, pentru consumatorii industriali:

▪ Reformarea structurii tarifare pentru energia electrică și gaze naturale: până în 2035, ajustarea structurii tarifare pentru a oferi prețuri competitive pentru consumatorii industriali, inclusiv evaluarea și ajustarea periodică a taxelor și impozitelor aplicate consumului de energie; menținerea unei politici de prețuri adaptative până în 2050, care să reflecte schimbările tehnologice și de piață, asigurând costuri optimizate pentru industrie.

▪ Introducerea și extinderea măsurilor de compensare a costurilor energetice pentru consumatori industriali: implementarea de scheme de plafonare a prețurilor și mecanisme de compensare pentru a proteja consumatorii industriali împotriva volatilității prețurilor pe piața de energie.

▪ Optimizarea gestionării și alocării certificatelor de emisii: până în 2035, optimizarea procesului de alocare și costuri ale certificatelor de emisii pentru sectoarele industriale, asigurând un acces echitabil și reducerea impactului financiar asupra consumatorilor industriali.

▪ Asigurarea transparenței și predictibilității legislației în domeniul energetic: clarificarea și simplificarea legislației energetice pentru a elimina incertitudinile și a îmbunătăți predictibilitatea pentru consumatorii industriali.

În ceea ce-i privește pe consumatorii casnici, politica energetică trebuie să aibă ca prioritate absolută protejarea consumatorilor vulnerabili și reducerea sărăciei energetice. Toți cetățenii trebuie să aibă acces și să poată beneficia de energie, în special cei în risc de excluziune socială sau care fac parte din comunități dezavantajate.

Abordarea sărăciei energetice este multifațetată și impune colaborarea sistematică între ministere de resort, autorități locale, actorii de pe piață și consumatori în diferite formule de reprezentare.

Potrivit proiectului Strategiei, România își propune să stopeze în cel mai scurt timp posibil creșterea sărăciei energetice și, pe o perioadă de timp de zece ani, să reducă la jumătate toți indicatorii specifici de măsurare a acesteia, față de nivelul anului 2022, printr-o abordare interdisciplinară, interinstituțională și țintită a acesteia.

Documentul mai prevede, de asemenea, dezvoltarea producției descentralizate de energie și a autoproducției. Obiectivul este de a încuraja adoptarea tehnologiilor de prosumator și creșterea capacității instalate de producție descentralizată de energie. Scopul este atingerea unei ținte de 2,5 GW capacitate totală instalată a prosumatorilor în 2030. Această tranziție către un sistem energetic distribuit va permite consumatorilor să-și diminueze costurile energetice și să producă energie curată și sustenabilă.

- Credit foto: www.freepik.com

Implementarea contoarelor inteligente pe scară largă

Unul dintre obiectivele prioritare ale Strategiei vizează digitalizarea, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitatea cibernetică. Digitalizarea aduce eficiență operațională, transparență și capacitate sporită de monitorizare și control. Datele colectate de la diferitele echipamente și senzori sunt centralizate și prelucrate digital, permițând operatorilor să ia decizii informate și să optimizeze operațiunile în timp real. Totodată, utilizarea algoritmilor de învățare automată permite identificarea de modele și tendințe în datele colectate, facilitând anticiparea nevoilor de consum și optimizând distribuția energiei.

De asemenea, digitalizarea sectorului energetic joacă un rol important în reducerea consumului propriu tehnologic (CPT), precum și în transformarea pieței de energie românești într-o piață „fit-for-RES" (prin creșterea posibilităților de integrare a producției suplimentare de energie electrică din surse regenerabile).

Prin digitalizarea rețelelor de energie, se deschid noi oportunități pentru inovare și îmbunătățire continuă, contribuind la crearea unui sistem energetic mai rezistent, mai eficient și mai sustenabil. Prin integrarea acestor soluții tehnice avansate, rețelele inteligente de energie vor deveni mai eficiente, mai fiabile și mai sustenabile, contribuind la reducerea amprentei de carbon și la promovarea unei economii energetice mai inteligente și mai durabile.

Implementarea contoarelor inteligente pe scară largă este esențială pentru monitorizarea și gestionarea eficientă a consumului de energie. Aceste dispozitive permit colectarea datelor de consum în timp real și oferă consumatorilor posibilitatea de a urmări și optimiza propriul consum energetic. Această tehnologie facilitează, de asemenea, facturarea precisă și personalizată, îmbunătățind interacțiunea dintre furnizori și consumatori.

Instalarea de contoare inteligente este necesară nu doar la nivelul rețelelor de transport și distribuție de energie electrică, ci și la cele de gaze naturale, atât pentru a contoriza cantitățile propriu-zise de energie, cât și pentru a asigura trasabilitatea originii acestora, a emisiilor de gaze cu efect de seră asociate (esențiale pentru noile raportări obligatorii de tip ESG), și pentru a asigura un răspuns rapid la orice problemă la nivel local. De asemenea, contoarele inteligente vor putea fi utilizate și la nivelul agregatorilor, pentru a echilibra în mod dinamic cererea și oferta de energie. O cunoaștere mai bună a injecțiilor și extracțiilor de energie din rețele poate aduce, în timp, și costuri mai mici ale tarifelor la energie, precum și un control mai bun asupra factorilor variabili din sistem.

Implementarea conceptului „Smart energy transmission system" în domeniul sistemelor centralizate de încălzire și răcire

Administrarea rețelelor va putea fi îmbunătățită prin conceptul „Smart energy transmission system". Acesta va gestiona problemele legate de siguranța și utilizarea instrumentelor inteligente în domeniul presiunii, debitelor, contorizării, inspecției interioare a conductelor, odorizării, protecției catodice, trasabilității, toate generând creșterea flexibilității în operare a sistemului, îmbunătățind integritatea și siguranța în exploatare a acestuia și implicit creșterea eficienței energetice.

▪ Rețele inteligente cu detecție a pierderilor integrate. Un sistem cu conducte preizolate prevăzute cu fire pentru detecția avariilor. Implementarea unor sisteme de detecție a pierderilor în rețelele de distribuție va permite identificarea și remedierea rapidă a oricăror scurgeri sau defecțiuni, reducând astfel pierderile de energie și costurile asociate.

▪ Noduri de rețea inteligente. Pentru a obține condiții optime de operare a sistemelor de încălzire este foarte important ca sistemul să fie echilibrat hidraulic. Performanța optimă în ceea ce privește controlul temperaturii și presiunii va conduce la reducerea pierderilor de căldură și a pierderilor masice, implicit a emisiilor de CO₂ (la sursă). Astfel, sunt necesare lucrări de modernizare și digitalizare a nodurilor de rețea prin măsuri specifice.

▪ Modulele termice individuale. În cadrul lucrărilor de modernizare a rețelelor termice și a sistemelor de distribuție, în funcție de situațiile concrete, este necesară instalarea modulelor termice de bloc, ce pot realiza reglaje individuale pentru fiecare clădire în parte, în funcție de necesarul de energie termică și de comportamentul fiecărui apartament conectat în sistemul de distribuție orizontală.

▪ Platformă software cu modul IA integrat. Utilizarea unei platforme software specializate, cu un modul IA integrat, va permite analiza datelor în timp real și aplicarea de algoritmi de învățare automată pentru a anticipa modelele de consum, a optimiza distribuția energiei și a identifica potențialele probleme înainte de a deveni critice.

Dezvoltarea și integrarea sistemelor SCADA și IA

Extinderea sistemelor SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition - Monitorizare, Control și Achiziții de Date) performante, combinate cu platforme software avansate care includ module de inteligență artificială, va transforma modul în care rețelele energetice operează și sunt întreținute. Aceste sisteme vor permite o detecție mai rapidă și mai precisă a pierderilor sau defecțiunilor, optimizarea răspunsurilor la incidente și îmbunătățirea gestionării activelor rețelei. Integrarea IA va ajuta la analiza avansată a datelor, identificarea tendințelor și modelarea predictivă pentru anticiparea și satisfacerea cerințelor de consum.

Măsurile de securitate cibernetică reprezintă o primă prioritate, în contextul extinderii digitalizării rețelelor energetice. Protejarea infrastructurii critice și a datelor sensibile implică întărirea barierelor de securitate și implementarea protocoalelor avansate de protecție împotriva atacurilor cibernetice. Colaborarea la nivel național și internațional pentru schimbul de informații și bune practici va fi crucială pentru a asigura un mediu sigur și protejat pentru tranzacțiile și operațiunile din sectorul energetic.

Susținerea educației și promovarea cercetării științifice

O piață competitivă necesită investiții în forța de muncă pentru a asigura că angajații au abilitățile și cunoștințele necesare pentru a se adapta la cerințele în schimbare ale industriei. Aceasta include programe de formare și dezvoltare, precum și eforturile de a atrage și reține talente în sectorul energetic. În acest context, se au în vedere:

▪ dezvoltarea învățământului superior în domeniul energiei și armonizarea lui cu nevoile sectorului energetic;

▪ susținerea învățământului mediu profesional și a învățământului dual în domeniul energiei;

▪ susținerea activității de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare în domeniul energiei; dezvoltarea de parteneriate cu industria energetică, precum și cu centrele universitare, asociații profesionale, ONG-uri din sectorul energetic;

▪ parteneriate între industria energetică și alte industrii relevante (precum TIC) pentru educație și formare profesională.

Printre altele, se intenționează dezvoltarea de programe de formare continuă: ▪ implementarea de programe de recalificare și perfecționare profesională pentru angajații din sectorul energetic, adaptate la evoluțiile tehnologice; ▪ susținerea platformelor online de învățare și certificare în domenii energetice, accesibile pentru profesioniștii din întreaga țară.