English
Apar zilnic informații relevante, de mare interes și pentru comunitatea inginerească din țara noastră, despre modalitățile teoretice și practice de valorificare a potențialului creativ din diverse domenii de activitate, potrivit cerințelor actualei etape a revoluției științifico-tehnice. Resursele umane de care dispune societatea noastră sunt orientate și valorificate astfel încât să răspundă necesităților economiei reale, cu accent pe dezvoltarea durabilă. Sunt elemente ale unor experiențe cu posibilități largi de extindere și aprofundare prin contribuțiile esențiale ale colegilor ingineri. Din această perspectivă, prezentăm mai multe informații care acoperă preocupări de primă importanță pentru prezent și viitor.
Nuclearelectrica a realizat prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente ale Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă
SN Nuclearelectrica SA a anunțat realizarea primei turnări continue de beton aferente structurilor permanente din cadrul Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă, reprezentând cea mai complexă operațiune de acest tip desfășurată pe amplasamentul centralei după lucrările de construcție ale Unității 2. Pentru execuția fundației au fost utilizați aproximativ 3470 m³, echivalentul a circa 380 de autobetoniere, operațiunea fiind realizată în condiții stricte de siguranță, calitate și coordonare operațională specifice unui astfel de proiect major, au precizat reprezentanții companiei, într-un comunicat.
- Credit foto: Nuclearelectrica
Activitatea de turnare a betonului s-a desfășurat la Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5), prin turnarea fundației acestuia, DIDR-U5 fiind spațiul amenajat și construit pentru manipularea, procesarea și depozitarea intermediară a deșeurilor, rezultate ca urmare a retehnologizării Unității 1 și a exploatării comerciale pe termen lung a Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă.
„În septembrie 2025, Nuclearelectrica a obținut de la Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) Autorizația de construire pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive, acesta fiind momentul în care - în conformitate cu graficul de lucrări - au fost începute lucrările civile de construcție la infrastructura necesară implementării Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă. Turnarea primului beton pentru construirea infrastructurii necesare retehnologizării Unității 1 are o semnificație similară cu turnarea primului beton la construcția Unității 1. După 30 de ani de operare la standarde înalte de securitate nucleară și performantă la nivel global în ceea ce privește factorul de capacitate, Unitatea 1, prin programul de retehnologizare, va mai opera, începând cu anul 2030, pentru încă 30 de ani. Încă 30 de ani de securitate energetică, 5 milioane de MW produși pe an și 5 milioane de tone CO2 evitate pe an, un proiect strategic pentru securitatea energetică a României", a declarant Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, citat în comunicat.
Stabilit și etapizat pentru a fi dezvoltat în trei etape majore, Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă se află în cea de-a doua etapă de dezvoltare - pregătirea pentru implementare - cu termen de finalizare spre sfârșitul anului 2027, când proiectul va intra în cea de-a treia și ultima etapă de dezvoltare, respective oprirea Unității 1 pentru retehnologizare.
Unitatea 1 CNE Cernavodă va fi reconectata la Sistemul Energetic Național în anul 2030 pentru un nou ciclu de viață, de 30 de ani. Unitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în anul 1996, iar până în prezent, exploatarea Unității 1 a dus la evitarea a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosferă și a livrat în siguranță peste 149 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%, fiind în baza factorului de capacitate în primele trei reactoare nucleare la nivel global.
„Cu o evoluție semnificativă în ultimii ani la nivel de politici UE, energia nucleară joacă un rol important în mixul energetic al UE, contribuind la securitatea aprovizionării și la obiectivele de decarbonizare. Puterea instalată în domeniul nuclear în UE la nivelul anului 2050 ar urma să ajungă la 109 GW (scenariul de bază) rezultată din prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente și construcția unora noi de capacitate mare. România deține astăzi toate avantajele dezvoltării industriei nucleare - experiență, know-how, specialiști, infrastructură, lanț integrat de combustibil nuclear, parteneriate internaționale cu tradiție în dezvoltarea programului nuclear românesc, încrederea instituțiilor bancare internaționale, toate acestea reprezentând cumulat capabilități esențiale în extinderea programului nuclear românesc prin retehnologizarea Unității 1, ulterior proiectul Unităților 3 și 4 și proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR)", a mai afirmat directorul general al Nuclearelectrica.
Conform rigorilor industriei nucleare, organizarea și desfășurarea tuturor lucrărilor de construcții specifice Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 se realizează cu respectarea celor mai înalte standarde și practici din industrie.
Premieră națională pentru educația tehnică din România, la UPT: spațiu de proiecție imersivă 360°
Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) a achiziționat, printr-un proiect finanțat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, un cilindru imersiv de 6 metri diametru, cu proiecție 360° pe pereți și pe podea, o premieră națională pentru educația tehnică din România. Potrivit unui comunicat al instituției de învățământ superior, UPT a făcut, astfel, un pas important în modernizarea infrastructurii educaționale și de cercetare, acesta fiind nu doar primul spațiu de acest tip instalat într-o universitate din România, ci și una dintre cele mai avansate infrastructuri dedicate educației imersive din sistemul universitar românesc.
- Credit foto: www.upt.ro
Instalația a fost achiziționată printr-un proiect finanțat în cadrul PNRR și combină proiecția 360° pe pereții cilindrici cu proiecția simultană pe podea, creând un mediu vizual complet, care înconjoară utilizatorii și oferă un nivel ridicat de imersiune fără utilizarea unui headset VR. Prin această tehnologie, informația nu mai este privită doar pe un ecran, ci devine spațiu de explorare, analiză și interacțiune. „Cu o capacitate de 15 până la 20 de persoane simultan, cilindrul deschide un mod cu totul diferit de a interacționa cu informația. Studenții pot explora modele 3D la scară reală, simulări științifice, medii virtuale, procese industriale sau date complexe, fiind înconjurați de conținut vizual din toate direcțiile. Proiecția pe podea adaugă o dimensiune spațială greu de reprodus prin sisteme clasice de afișare, oferind o experiență de învățare colaborativă, intuitivă și memorabilă. Prin această investiție, UPT devine prima universitate din România care dispune de o infrastructură imersivă de o asemenea amploare, aliniindu-se direcțiilor urmate de instituțiile tehnice avansate din Europa, unde tehnologiile de vizualizare, simulare și realitate extinsă devin parte integrantă a procesului educațional și de cercetare", se menționează în comunicat.
„Investiția în cilindrul imersiv reflectă viziunea UPT asupra viitorului educației tehnice: un mediu în care studenții explorează, testează și creează în mijlocul informației, nu doar în fața ei. UPT a construit întotdeauna ingineri pentru industrie, iar acest spațiu este expresia concretă a acestei filozofii, un loc în care cunoașterea capătă formă, volum și direcție", a declarat conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan, rectorul UPT.
♦ Aplicații în domeniile inginerești și științifice
Cilindrul imersiv va fi utilizat în multiple domenii tehnice și științifice, devenind o resursă comună pentru educație, cercetare aplicată și colaborare interdisciplinară. Potrivit reprezentanților UPT, studenții la inginerie mecanică vor putea inspecta modele CAD la scară 1:1 și vor putea analiza simulări de dinamică a fluidelor din interiorul câmpului de date. Cei din domeniul electronicii vor putea explora circuite și PCB-uri la dimensiuni care fac vizibilă fiecare conexiune, iar pentru studenții la automatică și calculatoare, arhitecturile de rețele neuronale, sistemele distribuite și fluxurile de date vor putea fi reprezentate spațial, într-un mod imposibil de redat printr-un ecran clasic.
Hărțile geologice, urbane sau de infrastructură energetică beneficiază în mod special de proiecția pe podea. Planurile pot fi analizate la scară mare, cu rețelele orizontale proiectate la nivelul solului și cu informațiile verticale desfășurate pe pereții cilindrului. În acest fel, datele tehnice capătă o reprezentare intuitivă, utilă atât în procesul educațional, cât și în activitățile de cercetare și proiectare. Cilindrul poate susține și tururi virtuale 360° în fabrici, uzine sau spații industriale, oferind studenților posibilitatea de a înțelege procese complexe înainte de a ajunge fizic în teren. În parteneriat cu mediul economic local, în special din domeniile auto, electronică și prelucrări avansate, această infrastructură poate deveni un instrument valoros pentru pregătirea stagiilor de practică, pentru training tehnic și pentru transferul de cunoaștere între universitate și industrie.
♦ Game Development și cercetare VR/XR
Unul dintre domeniile care vor beneficia direct de această infrastructură este Masterul de Game Development, pentru care cilindrul imersiv oferă o platformă de lucru fără echivalent în România. Nivelurile 3D pot fi evaluate simultan în perspectivă de ansamblu și în perspectivă first person, oferind designerilor, programatorilor și artiștilor o înțelegere completă a spațiului, a traseelor de navigație și a experienței utilizatorului. Sesiunile de playtesting, hărțile de mișcare, traiectoriile jucătorilor și analiza comportamentului în joc pot fi vizualizate de întreaga echipă în timp real. Astfel, evaluarea unui proiect de joc devine o experiență colectivă, în care feedbackul este mai rapid, mai clar și mai bine ancorat în spațiul digital creat.
Direcțiile de cercetare deschise includ aplicații de expunere graduală, design de spații sociale virtuale, simulări educaționale, prototipare rapidă pentru VR și dezvoltarea unor experiențe digitale incluzive. Aceste direcții au potențial de integrare în proiecte interdisciplinare și în programe de finanțare naționale și europene.
♦ Parteneriate și impact regional
Dincolo de utilizarea academică, cilindrul imersiv va putea găzdui evenimente de tip Ziua Porților Deschise, demonstrații științifice interactive, prezentări pentru liceeni și activități de orientare educațională. Experiența imersivă, cu imagini proiectate pe pereți și pe podea, poate comunica mai direct și mai memorabil puterea tehnologiei pe care studenții o au la dispoziție în cadrul UPT. Partenerii industriali din regiune vor putea accesa această infrastructură pentru sesiuni de training tehnic, prototipare, prezentări de proiecte, vizualizare de procese și demonstrații aplicate. În acest fel, cilindrul imersiv devine nu doar un instrument educațional, ci și o resursă strategică pentru ecosistemul de inovare al Timișoarei și al regiunii.
Finanțare europeană de 17 milioane de lei pentru implementarea Planului Național de Restaurare pentru Natură
România va avea, în premieră, un Plan Național de Restaurare pentru Natură, în contextul în care proiectul a fost selectat pentru finanțare prin Programul Operațional de Asistență Tehnică 2021 - 2027, a anunțat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Bugetul proiectului este de aproximativ 17 milioane de lei și va fi implementat pe durata a 24 de luni (2026 - 2028). Potrivit unui comunicat al MMAP, proiectul are ca obiectiv general sprijinirea punerii în aplicare, pe bază de dovezi științifice, a Regulamentului (UE) 2024/1991 privind restaurarea naturii și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2025/912 prin elaborarea Planului Național de Restaurare a Naturii (PNR).
- Credit foto: www.magnific.com
„Vom avea, în premieră, în România, un plan de restaurare a naturii care leagă direct sănătatea ecosistemelor de economie, agricultură, apă, climă și de sănătatea oamenilor. În contextul european, el vine din aplicarea regulamentului UE privind restaurarea naturii, adoptat pentru a opri degradarea ecosistemelor și pentru a reface zonele afectate", au declarat oficialii MMAP.
Obiectivele specifice ale proiectului au în vedere: ▪ elaborarea Planului Național de Restaurare, ca instrument strategic de politică publică pentru implementarea Regulamentului european privind restaurarea naturii; ▪ consolidarea capacității administrative și instituționale a MMAP și a instituțiilor vizate pentru implementarea pe termen lung a PNR. „Prin definirea măsurilor de restaurare și a planului de monitorizare, proiectul contribuie la operaționalizarea conceptului de soluții bazate pe natură (restaurare ecosisteme, în contextul național)", precizează MMAP; ▪ asigurarea participării publice și a implicării actorilor relevanți în toate etapele procesului de elaborare și implementare a PNR.
MMAP menționează că România are nevoie de un Plan Național de Restaurare a Naturii deoarece protejează resursele de care depindem, reduce efectele schimbărilor climatice și are impact economic, prin mai puține pagube din inundații, costuri mai mici pentru tratarea apei, turism natural, locuri de muncă în restaurare ecologică, stabilitate pentru agricultură și silvicultură.
„Fără planificare coerentă, există riscul de: pierdere de fonduri europene, sancțiuni ale Comisiei Europene, politici haotice și conflict între dezvoltare și protecția mediului. Acest plan va avea o contribuție esențială pentru susținerea unei economii sănătoase pentru următorii 50 de ani și este primul de acest fel în România", subliniază MMAP.
România, printre țările membre ale UE cu cele mai mari ponderi ale femeilor în rândul angajaților cu studii în domeniul TIC
În 2025, în Uniunea Europeană existau 3,4 milioane de persoane angajate cu studii în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), cu 5,1% mai multe decât în 2024 (3,2 milioane), potrivit datelor publicate de Eurostat.
Potrivit Oficiului European de Statistică, bărbații au reprezentat, anul trecut, 83,4% (2,8 milioane) din persoanele angajate cu acest profil educațional în 2025. Deși numărul femeilor angajate cu studii în domeniul TIC a crescut din 2015 (de la 0,4 la 0,6 milioane), ponderea acestora în rândul persoanelor angajate rămâne neschimbată, la 16,6%. Comparativ cu 2024, numărul femeilor a scăzut cu 2,6%, iar ponderea a scăzut cu 1,3 puncte procentuale (de la 17,9%).
- Credit foto: www.magnific.com
În ceea ce privește țările membre ale UE, Cehia (92,9%), Slovenia (89,1%), Letonia (89,0%), Lituania (88,9%) și Slovacia (88,4%) au avut cele mai mari ponderi ale bărbaților în numărul total de persoane angajate cu studii în domeniul TIC.
În ceea ce privește femeile angajate, cu studii în domeniul TIC, cele mai mari proporții au fost consemnate în Danemarca (30,0%), Suedia (29,8%), România (28,6%), Bulgaria (25,6%) și Croația (25,2%).
Datele Eurostat relevă că cele mai multe persoane angajate cu educație în domeniul TIC aveau o educație terțiară. Astfel, în 2025, peste 7 din 10 (74,8%) angajați din UE cu studii în domeniul TIC aveau studii terțiare. Restul de 25,2% aveau studii liceale sau postliceale.
Informațiile publicate de Eurostat arată că există diferențe considerabile între țările membre ale UE în ceea ce privește nivelurile de instruire. În 2025, peste 9 din 10 persoane angajate cu studii în domeniul TIC din Danemarca (97,7%), Franța (96,6%), Cipru (96,4%), Irlanda (92,3%), Bulgaria (91,1%) și Croația (90,9%) au absolvit un nivel de învățământ terțiar. În schimb, majoritatea persoanelor angajate cu o educație în domeniul TIC în Italia (69,2%) și Portugalia (58,8%) nu aveau un nivel de învățământ terțiar.
De la date satelitare la realitate virtuală: UVT investește în infrastructura profesiilor viitorului
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a înființat Laboratorul de Procesare a Datelor Satelitare din cadrul Facultății de Informatică, un spațiu dedicat cercetării și analizei avansate în domeniul tehnologiilor geospațiale și al imaginilor satelitare. Investiția face parte din proiectul „Comunitate digitală pentru generații emergente", finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
- Credit foto: www.uvt.ro
Potrivit unui comunicat al instituției de învățământ superior, Laboratorul beneficiază de infrastructuri digitale și software specializat utilizate la standarde internaționale, printre care licența Gamma pentru procesarea datelor Radar cu Apertură Sintetică (SAR), precum și acces la baze de date globale de referință, precum Planet, Capella Space și
WorldView. Noile tehnologii permit dezvoltarea unor proiecte de cercetare și analiză aplicată în domenii precum monitorizarea mediului, dezvoltarea urbană inteligentă, agricultură de precizie, securitate și analiza geospațială avansată.
În paralel, prin același proiect, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a dezvoltat un Laborator de E-learning și Tehnologie Didactică, conceput ca un spațiu interdisciplinar dedicat noilor metode de predare, învățare și cercetare digitală. Laboratorul integrează tehnologii immersive și echipamente inovatoare utilizate în activități educaționale interactive: roboți educaționali, drone performante, platforme digitale și tehnologii VR destinate simulării și experimentării unor noi scenarii pedagogice. Printre echipamentele achiziționate se numără un robot educațional umanoid, drone DJI MINI 3 PRO, DJI MAVIC 3 PRO FLY și DJI AIR 4K FLY, precum și 20 de perechi de ochelari VR destinați experiențelor educaționale immersive. Totodată, infrastructura laboratorului include 20 de licențe MAXQDA Analytics Pro, utilizate pentru analiza și cercetarea datelor, susținând dezvoltarea competențelor digitale și a cercetării interdisciplinare.
„Aceste investiții fac parte din proiectul «Comunitate digitală pentru generații emergente», prin care UVT urmărește modernizarea infrastructurii digitale universitare și dezvoltarea competențelor necesare profesiilor viitorului", menționează reprezentanții UVT, în comunicat. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de cca 30,21 milioane lei.
„UVT transmite un mesaj simplu și puternic: studenții noștri trebuie să aibă acces, aici, la Timișoara, la instrumente comparabile cu cele din marile centre universitare europene. Cercetătorii noștri trebuie să beneficieze de infrastructura necesară pentru proiecte competitive. Iar comunitatea trebuie să vadă în universitate un partener activ în dezvoltare, inovare și transfer de cunoaștere. În aceeași logică se înscrie și organizarea primei competiții de drone indoor din România, care va avea loc la UVT în perioada 29 iunie - 1 iulie. Este un semnal că aceste tehnologii nu rămân în vitrine sau în laboratoare închise. Ele devin spații de experiment, colaborare și creativitate. Un laborator devine cu adevărat valoros atunci când începe să formeze oameni, să genereze idei și să aducă împreună comunități", a declarat rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, citat în comunicat.