English
Între documentele care conțin concluziile multor analize desfășurate în prezent se remarcă, prin percutanța și importanța lor, Raportul de primăvară al Comisiei Europene și Raportul trimestrial asupra inflației al Băncii Naționale a României. Avem în vedere deopotrivă valoarea diagnozelor și veridicitatea posibilelor și probabilelor evoluții anticipate fie și numai pe termen scurt și mediu.
- Credit foto: www.magnific.com
Înainte de toate, este de reținut că Executivul de la Bruxelles a luat în considerare influența decisivă a actualelor conflicte geostrategice și politicile protecționiste, astfel încât să poată identifica tendințele care se vor afirma în viitor, cu intensități variabile. Întrucât sunt puține șanse de ameliorare rapidă a climatului internațional, prognozele Comisiei Europene indică o severă contracție a sporului de produs intern brut pe ansamblul UE. Nu este dificil de anticipat că se va ajunge chiar la înjumătățirea ritmului de creștere a PIB, fapt care va avea un impact important și asupra economiei noastre naționale. În condițiile în care trei sferturi din comerțul internațional al României se derulează cu statele membre ale Uniunii Europene, apare aproape inevitabilă o creștere extrem de modestă a produsului intern brut, și aceasta într-o variantă optimistă, deoarece se prognozează chiar continuarea recesiunii, adică o viziune pesimistă, dar, după unii specialiști, tocmai aceasta constituie o variantă realistă.
În ultimele săptămâni au devenit mai evidente expectațiile care indică un grad ridicat de probabilitate în privința apariției stagflației, adică o creștere economică redusă și o inflație deosebit de mare. Este, de asemenea, interesant de constatat că aceste anticipații sunt concordante cu cele ale FMI, BM și OCDE, prin care se indică și sursele de risc major, inclusiv pentru economia românească.
Tot în cazul țării noastre, presiunile externe și dezechilibrele interne sunt factori generatori de riscuri, incertitudini, provocări. Numai prin luarea lor în considerare va fi posibil să se reziste la șocuri puternice, precum cele anticipate la scară globală, o condiție esențială a rezilienței constituind-o apelul la oportunități.
Firește, nu pot fi eludate tensiunile actuale legate de evoluțiile pe scena publică internă, însă, potrivit recentelor aprecieri ale conducerii BNR, continuă să fie valabile avantajele comparative și competitive ale economiei, care tocmai în condiții de criză pot fi mai bine fructificate la nivel central și local, prin promovarea unui autentic spirit novator, creator. Bunăoară, șocul energetic din prezent poate fi atenuat într-o manieră semnificativă, așa cum o demonstrează experiența multor entități, prin accelerarea lucrărilor din perimetrul național al Mării Negre, prin măsuri urgente de finalizare a reparațiilor la Centrala Nucleară de la Cernavodă, prin menținerea în funcțiune la parametri optimi a capacităților existente, inclusiv a celor pe hidrocarburi și, nu în ultimul rând, prin dezvoltarea sectorului de prosumatori.
Potrivit evaluărilor BNR, în condițiile reducerii, în continuare, a consumului populației, se accentuează rolul de principal determinant al creșterii economice al procesului investițional, respectiv necesitatea de a se obține un ritm mai înalt și o calitate superioară a procesului de formare brută de capital fix. În contextul evocat, se anticipează că dinamica PIB se va apropia de ritmul de creștere a PIB potențial, fapt de natură a asigura o structură mai echilibrată a cererii interne.
Astfel, se confirmă valabilitatea multor programe și proiecte în curs de aplicare la toate nivelurile și în toate domeniile, acțiuni orientate consecvent și coerent spre surse care generează cât mai puțină datorie externă și permit o corecție adecvată de ordin fiscal-bugetar. Sunt procese convergente menite să întărească reziliența economiei, să consolideze premisele unor reale progrese în siaj cu tendințele pozitive care tind să se afirme tot mai mult în UE și, pe un plan mai larg, la scară mondială. (T.B.)
