Zece priorități naționale pentru 2020

La acest început de an, autoritățile publice, asociațiile profesionale, băncile, exponenții mediului de afaceri, agențiile internaționale de rating au publicat propriile estimări referitoare la perspectivele economico-sociale ale României pentru 2020. Examinarea prognozelor scoate în evidență convergența estimărilor pentru cel puțin 10 domenii principale. Le sintetizăm pentru o corectă informare a cititorilor privind direcțiile de acțiune cele mai favorabile pentru cetățenii țării de astăzi și de mâine.

1. INFRASTRUCTURA. Sunt vizate: definitivarea lucrărilor în curs pentru construcția și, după caz, finalizarea proiectelor privind realizarea centurilor ocolitoare ale Bucureștiului și la încă 12 reședințe de județ; încheierea lucrărilor la autostrada Borș, la ambele puncte de frontieră între România și Ungaria; accelerarea lucrărilor de modernizare a rețelei feroviare prin alocări în valoare de 4 miliarde de lei.

2. ENERGIA. Se au în vedere: liberalizarea pieței de energie electrică și gaze naturale; reluarea investițiilor în vederea modernizării sistemului de producere, transport și distribuție, inclusiv pentru tranzitul spre țările vecine; extinderea digitalizării, cu precădere, a rețelelor specifice și trecerea la contorizarea inteligentă.

3. CONSTRUCȚIILE. Se urmărește creșterea ponderii acestui domeniu în PIB cu două puncte procentuale, prin finalizarea proiectelor pentru hale industriale, spații logistice în valoare de circa 5 miliarde de euro, precum și a 67 000 - 70 000 de locuințe, precum și consolidarea pozițiilor de piață ale companiilor de profil cu capital românesc, adaptarea sectorului de materiale de construcții la cerințele șantierelor, cu accent pe retailul de bricolaj.

4. INDUSTRIA. Subramura cea mai dinamică va continua să fie construcția de autovehicule, prin fabricarea a cel puțin 700 000 de mașini. Se va extinde rețeaua națională de subcontractori, în special în zonele mai puțin dezvoltate și cu mai multe resurse disponibile de forță de muncă. Industria extractivă se va focaliza, în continuare, în perimetrele rentabile care, la rândul lor, vor fi modernizate prin promovarea tehnicii și tehnologiilor avansate. Industria prelucrătoare (alta decât cea cu profil auto) - mai ales sectoarele producătoare de echipamente, utilaje și instalații - va trece la un program mai ofensiv de investiții în vederea creșterii ponderii produselor cu o valoare adăugată tot mai mare. Industria agroalimentară se va reprofila în ritm mai alert spre produsele deficitare (aduse în prezent din import). Se va accentua tendința de apropiere unităților de sursele de materii prime specifice, stimulându-se dezvoltarea mai accelerată a sectorului zootehnic în parteneriat cu asociațiile și societățile comerciale de profil.

5. IT&C. Cea mai rapidă dezvoltare o va cunoaște, în continuare, ecosistemul de start-up-uri din domeniu. Se vor introduce noi măsuri de îmbunătățire a activității instituțiilor de reglementare în scopul simplificării procedurilor de avizare și control, cu accent pe facilitarea accesului la noile tehnologii. Se vor extinde zonele din business care utilizează roboți și automatizări performante. Se va trece la faza licitațiilor pentru rețele 5G, caracterizate prin deplină transparență. Consolidarea pieței de profil va determina creșterea consumului de servicii de internet și va influența pozitiv prețurile, stimulând concurența.

6. SECTORUL IMM-URILOR. În condițiile în care circa 90% dintre microîntreprinderi și dintre întreprinderile mici sunt insuficient capitalizate, se va trece, pe scară tot mai largă, la reorganizări și reprofilări, astfel încât, pe baza unor decizii strategice, să se adapteze rapid la cerințele pieței mai ales prin furnizarea de bunuri și servicii cu un nivel competitiv al raportului calitate/preț.

7. FINANȚE-CREDIT. Toate sectoarele vieții economico-sociale vor avea nevoie de resurse financiare mai consistente, ceea ce implică, înainte de toate, îmbunătățirea substanțială a procesului de colectare a veniturilor la bugetul public și relansarea creditării prin intermediul sectorului bancar. Se preconizează un spor de 10 procente în expresie nominală a veniturilor bugetare și majorarea cu cel puțin 4 - 5 procente a volumului împrumuturilor acordate mediului de business. La rândul ei, Bursa de Valori București își va întări rolul de sursă de finanțare a economiei reale.

8. TRANSPORTURILE. Se estimează că parcul auto destinat transporturilor de mărfuri și călători va crește cu circa 8 procente, iar volumul de activitate calculat pe bază de tone/km și număr de călători/km va fi mai mare cu 10%. Pe calea aerului vor fi transportate circa 22 - 23 milioane de persoane. Este programată începerea lucrărilor de construcție a aeroportului din Brașov.

9. PIAȚA MUNCII. Dezvoltarea învățământului dual va permite diminuarea deficitului de forță de muncă în sectoarele-cheie ale industriei, astfel încât se așteaptă creșterea angajării de persoane calificate cu cel puțin 10 000. Acoperirea cu personal a altor segmente ale activităților economice se va asigura prin creșterea gradului de ocupare în condițiile alocării a peste 40 miliarde lei pentru investiții publice. Va continua recrutarea de cetățeni străini pentru a lucra în România. Rata șomajului se va reduce la sub 3,5% din forța de muncă activă.

10. EXPORT-IMPORT. Prognozele indică un volum de export în valoare de 73 miliarde euro, în creștere cu 5% față de 2019, iar la importuri suma va depăși 90 miliarde euro, respectiv un spor de 6 procente față de anul precedent. În acest sector se anticipează o agravare a deficitului de cont curent al balanței de plăți, ceea ce va determina și o majorare a datoriei externe, atât a celei publice, cât mai ales a celei private.