Zilele Academiei de Științe Tehnice din România 2018, ediția a 13-a „Energie și mediu - provocări majore ale secolului XXI“

Repere ale istoriei omenirii

În Aula Universității Petrol-Gaze din Ploiești s-au desfășurat lucrările în plen ale celei de-a 13-a ediții a Zilelor ASTR. Manifestarea a fost deschisă de o amplă expunere a președintelui Academiei de Științe Tehnice din România, Mihai Mihăiță, expunere care a trecut în revistă principalele etape ale modului în care omenirea a recurs la sursele principale de energie, evocare care stă la baza evaluărilor referitoare la prezent și la viitor în această sferă de preocupări  de primă importanță pentru destinele umanității. Astfel, au fost definite cele patru cicluri energetice prin care a trecut omenirea:

• omul izolat, cu posibilitățile de conversie biologică a energiei chimice, având un consum de 2 kWh/zi/om;
• societatea de vânători, care utiliza arderea lemnului ca o posibilitate de conversie externă a energiei regenerative înmagazinate prin fotosinteză, cu un consum de 5 kWh/zi/om;
• societatea agricolă, care conduce la distrugerea pădurilor, a sursei de energie regenerativă, cu un consum de 8 kWh/zi/om;

 • societatea industrială modernă, caracterizată prin utilizarea energiei regenerabile, a combustibililor fosili și nucleari și prin posibilități de conversie a energiei dintr-o formă în alta, cu un consum în continuă creștere.

În continuare, au fost relevate numeroasele conexiuni dintre evoluția consumului de energie și creșterea nivelului de trai, atât prin componentele lui cantitative, cât mai ales prin cele calitative. Astfel, președintele ASTR a subliniat: „O analiză sumară a obiectivelor pentru care este necesar să consumăm energie în vederea menținerii unui nivel de trai adecvat evidențiază că acestea sunt: • asigurarea apei potabile; • asigurarea hranei; • asigurarea metalelor, a fibrelor și materialelor de construcție; • asigurarea unui mediu înconjurător tolerabil.

Evaluarea problemelor de mediu, în ultimii 35 - 40 de ani, a consemnat o agravare continuă a condițiilor ambientale. Succesiv, au fost parcurse următoarele etape: pentru început, s-a vorbit despre poluarea mediului înconjurător, pentru ca apoi maniera de abordare să vizeze gazele cu efect de seră (GES), pentru a se ajunge la formularea conceptului de încălzire globală, astfel încât, în ultimul timp, să se pună accentul pe apariția unor veritabile catastrofe ecologice. Una dintre concluzii a fost aceea că temperatura Pământului nu trebuie să crească cu mai mult de 2°C față de anii 1900, când nivelul mediu era de 14°C. Astăzi, această valoare este de aproape 15°C, ceea ce a determinat o preocupare generală în vederea limitării unei asemenea creșteri alarmante. Cauza principală a încălzirii globale o constituie emisiile de GES, în special CO₂, provenite din activitățile energetice, îndeosebi cele industriale".

Politica energetică a Uniunii Europene

În continuarea expunerii, s-a pus accentul pe studiile și măsurile elaborate la nivelul Uniunii Europene pentru diminuarea substanțială a proceselor și fenomenelor care afectează grav mediul înconjurător: „Politica energie-mediu a Uniunii Europene, în care trebuie să se încadreze și România, are ca obiectiv strategic reducerea emisiilor de GES în medie cu 20% până în anul 2020, iar în perspectivă cu 40% până în 2030 și cu 80% până în 2050, față de anul 1990. Se prevede folosirea surselor regenerabile de energie și creșterea eficienței energetice, respectiv reducerea pierderilor de energie.

Drept urmare, a apărut, după 1960, o nouă profesie, ingineria mediului, care își are rădăcinile în mai multe discipline - ingineria civilă, sănătatea publică, ecologia, chimia, meteorologia. Din fiecare, ingineria mediului își extrage sferele de cunoștințe, competențe și profesionalism.

Din etică, ingineria mediului a asimilat conceptul privind «mai binele tuturor». Inginerii de mediu sunt angajați, în prezent, în aproape toate domeniile de activitate, preocupările lor fiind subsumate îmbunătățirii calității aerului, apei, solului, pădurilor și altor componente ale mediului înconjurător".

În încheierea expunerii, președintele ASTR, Mihai Mihăiță, a spus: „Alături de alte fenomene de o amploare deosebită, precum rata ridicată la care populația globului continuă să crească, fenomen asociat cu inevitabila creștere a consumului de energie, diminuarea resurselor minerale și procesele rezultate din deteriorarea îngrijorătoare a mediului ambiant, societatea contemporană este confruntată cu o triadă de probleme extrem de complexe - creșterea economică și demografică, consumul de energie și de resurse, conservarea mediului înconjurător - cu alte cuvinte, lumea se găsește astăzi în fața unei trileme fără precedent". Această apreciere a conturat și cadrul general de abordare a tematicii înscrise în programul Zilelor ASTR.

Abordări științifice la obiect

Comunicările și dezbaterile din cele șapte secțiuni ale Conferinței Zilele ASTR au permis aprofundarea unor aspecte esențiale ale corelației dintre energie și mediu, confirmându-se, încă odată, potențialul creativ, novator, al comunității inginerești din țara noastră. În cele ce urmează, vom menționa temele abordate în seciunile manifestării, astfel încât să oferim cititorilor o imagine sintetică a modului în care participanții s-au racordat, prin intervențiile lor, la cerințele prezentului și viitorului științelor tehnice din România, în context european și mondial.

În Secțiunea I - „Surse de energie" (moderatori: prof. dr. ing. Dan Stematiu; prof. dr. ing. Mircea Eremia; prof. dr. ing. Gheorghe Manolea) au fost examinate, pe rând, domeniile hidroenergiei, industriei cărbunelui, cu accent pe exploatările din Oltenia, energiei bazate pe biogaz, pe surse solare și eoliene. Odată cu identificarea potențialului de care dispune țara noastră în toate aceste domenii, s-au formulat propuneri de valorificare a acestora pe baza celor mai eficiente tehnologii.

În Secțiunea a II-a - „Conversia, stocarea și utilizarea energiei" (moderatori: prof. dr. ing. Nicolae Golovanov; prof. dr. ing. Alexandru Marin; prof. dr. ing. Ion Vișa), accentul s-a pus pe modalitățile practice, dintre cele mai eficiente, prin care, în cele trei domenii, este posibil să se asigure necesarul actual și de perspectivă de energie destinată economiei și populației. Au fost scoase în evidență modalitățile de utilizare a modulelor fotovoltaice, a vehiculelor electrice, a sistemelor autonome de utilizare a instalațiilor eoliene, a celor hidraulice, a mașinilor electrice de curent alternativ, toate subsumate cerințelor majore de creștere a eficienței energetice la scara întregii economii naționale.

Secțiunea a III-a - „Teoria sistemelor" (moderatori: prof. dr. ing. Emil Ceangă; prof. dr. ing. Liviu Goraș; prof. dr. ing. Octavian Păstrăvanu) a constituit cadrul care a permis o tratare la obiect a unor teme de cea mai mare importanță, ideea principală constituind-o fructificarea avantajelor pe care le prezintă viziunea sistemică asupra tuturor componentelor energeticii românești. În mod deosebit, s-au relevat virtuțile școlilor naționale din domeniul automaticii, rețelelor de producție, distribuire și transport al energiei, mai ales prin fructificarea avantajelor oferite de tehnologiile erei digitale.

În Secțiunea a IV-a - „Protecția mediului" (moderatori: prof. dr. ing. Alexandru Woinaroschi; prof. dr. ing. Maria Georgescu; prof. dr. ing. Wilhelm Kappel), aspectele de ordin general au fost strâns legate de abordările aplicate privind o serie de elemente precum protecția aerului, a apei și solului, o atenție specială acordându-se tehnologiilor care permit desfășurarea de activități industriale potrivit exigențelor dezvoltării durabile și managementului deșeurilor. S-a relevat că strategiile pe care le promovează numeroase companii din țara noastră constituie premise favorabile atât pentru refacerea mediului poluat de industriile extractive, cât și pentru promovarea unor politici ecologice eficiente.

În Secțiunea a V-a - „Petrol și Gaze" (moderatori: prof. dr. ing. Mihail Minescu; prof. dr. ing. Avram Lazăr; prof. dr. ing. Valeriu Dulgheru) au fost examinate în detaliu stările de fapt și soluțiile menite să asigure un grad cât mai înalt de protecție a mediului înconjurător în condițiile specifice fiecărei modalități de valorificare a zăcămintelor, atât terestre, cât și marine. Cea mai mare atenție a fost acordată măsurilor de protecție în perimetrele în care se desfășoară procesul investițional actual și de perspectivă, astfel încât mai buna valorificare a resurselor naturale să dobândească niveluri de performanță superioare, atât în domeniul petrolului, cât și în cel al gazelor.

În Secțiunea a VI-a - „Eficacitate și eficiență în inginerie (I)" (moderatori: prof. dr. ing. Polidor Bratu; prof. dr. ing. Nicolae Iliescu; prof. dr. ing. Nicolae Năstăsescu), comunicările și dezbaterile s-au centrat pe legătura organică dintre teorie și practică, relevându-se multiplele fațete ale experimentelor derulate în sfera cercetării științifice de profil. O atenție specială a fost acordată metodelor de modelare inspirate din instalațiile și echipamentele care folosesc din plin rezultatele obținute în domeniul tehnologiilor digitale.

Tot sub semnul tematicilor privind „Eficacacitatea și eficiența în inginerie" s-au desfășurat lucrările din Secțiunea a VII-a (moderatori: prof. dr. ing. Costică Atanasiu; prof. dr. ing. Leontin Drugă; prof. dr. ing. Mărioara Abrudeanu). Participanții s-au ocupat, în mod special, de aspectele legate de cyber-securitate, de organizarea și funcționarea celor mai moderne sisteme tehnologice, o atenție specială acordându-se măsurilor menite să diminueze efectele poluării asupra echipamentelor și instalațiilor din industria energetică.

Astfel, s-a conturat - prin numeroase contribuții, expresii ale cercetării științifice din domeniile tehnicii - un veritabil program de acțiune prin care să fie date cele mai adecvate răspunsuri la provocările majore ale secolului XXI, legate, în special, de corelația dintre energie și mediu.