Creatia tehnico-stiintifica. Obiectivele anului 2009 sub semnul incertitudinilor

Este evaluarea prof. dr. ing. Gerard JITAREANU, presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica – ANCS

– Este un moment al bilantului primei jumatati a acestui an dificil, complicat din multe unghiuri de vedere. Cum se „descurca“ unitatile de cercetare stiintifica in aceste vremuri de criza? Mai ales in privinta finantarii...
– Valoarea creditelor bugetare aprobate pentru anul 2009 este de circa 1,1 miliarde lei fata de 2,0 miliarde in 2008. În aceste circumstante, este limpede ca ne confruntam cu mari dificultati. Astfel, s-a impus ca prioritate distribuirea sumelor alocate inchiderii platilor rezultate din exercitiul bugetar anterior, fiecarei agentii de finantare din ANCS. Prin urmare, nu este de mirare ca in toate domeniile de cercetare – data fiind reducerea drastica a sumelor alocate – anticipam, chiar si pe termen foarte scurt, consecinte grave, generate de subfinantare.
– Va rugam sa le sintetizati.
– Pe scurt, tabloul se prezinta astfel:
• Cheltuielile efectuate in anul 2008 la majoritatea proiectelor se vor transforma in pierderi, ceea ce va face imposibila continuarea contractelor pentru anii viitori;
• Diminuarea fiecarui contract cu circa 73 la suta in 2009 va determina reduceri de personal, concedieri, renuntarea la tinerii angajati si doctoranzi care nu vor mai putea fi motivati prin salarii;
• Imposibilitatea asigurarii unei continuitati prin organizarea de noi competitii pentru anii 2009 si 2010;
• Punerea sub semnul intrebarii, in totalitate, a indeplinirii obligatiilor internationale, prin proiectele la care Romania participa cu aplicabilitate directa in industrie, cum ar fi cele referitoare la Micro Nano Tehnologii (MNT) sau Advanced Intelligent Manufacturing (MANUNET); rata de succes a Romaniei in astfel de participari a cunoscut o crestere de la 25 la suta in 2006, la 75 la suta in 2009.
– De aici rezulta si importanta surselor financiare extrabugetare. Cum le evaluati?
– În aceasta ordine de idei, am constatat ca sunt mai multe situatii:
a. Exista institute in care prioritara este cercetarea fundamentala, cu cercetatori de marca, care fac parte din consortii internationale si ale caror rezultate sunt in topul excelentei romanesti si de peste hotare. Datorita lor, Romania isi cistiga prestigiul in lume, desi nu pot realiza resurse extrabugetare pentru ca beneficiile cercetarii fundamentale vin intr-o perioada de timp mai lunga.
b. O alta categorie de institute sunt cele ale caror planuri manageriale cuprind si realizarea unor statii-pilot. Ca urmare, acestea obtin microproductie si au resurse bugetare proprii, pe linga cele rezultate din proiectele de cercetare finantate de la buget prin competitii. În varianta in care am avea un mediu economic matur, pregatit sa absoarba din produsele romanesti oferite prin transfer tehnologic de institutele noastre, numarul acestora ar creste considerabil, ceea ce ar fi benefic atit pentru furnizori (cercetarea), cit si pentru beneficiari (economia). Studiile statistice reflecta, insa, tendinta majoritatii unitatilor economice de a achizitiona aproape totul din import.
c. O ultima categorie sunt institutele unde schemele de personal sunt neacoperite prin proiecte, unde manageriatul lasa de dorit si acestea trebuie restructurate. Evolutia unor astfel de unitati de cercetare trebuie directionata spre posibilitatea de a-si demonstra competentele in sistemul concurential al pietei, prin transfer tehnologic si produse inovative.
– În ce masura cercetarea romaneasca participa la programele Uniunii Europene? Exista, in aceste segmente, rezultate demne de retinut?
– Prin participarea la Programul Cadru 7 al UE, Romania primeste o contributie financiara de circa 30 milioane de euro pentru programele in derulare. In ceea ce priveste alocarea fondurilor pe domenii, programul Cooperari detine primul loc atit ca pondere, cit si in ceea ce priveste suma care va fi platita cercetatorilor din Romania. De exemplu, numarul total de proiecte de cercetare cu participare romaneasca in programele de cercetare-dezvoltare-inovare europene si internationale sustinute in anul 2008 a fost de 388. Din datele Comisiei Europene referitoare la apelurile lansate in perioada 2007 – 2008, au fost 23.160 participari din tara noastra, iar in urma evaluarii au fost finantate 230 de entitati din Romania. ANCS este partener in 17 proiecte europene. Din nefericire, sumele care se reintorc prin proiecte reprezinta mai putin de jumatate fata de totalul bugetului cu care Romania participa la bugetul de cercetare european.
– Ajungem, inevitabil, la evaluarea modului in care rezultatele cercetarii se regasesc in practica economico-sociala.
– Pentru conturarea unui raspuns, se impune a observa ca, pe plan mondial, studiile arata ca, in toata lumea stiintifica, doar o patrime din proiecte isi gasesc finalitatea practica, iar pe plan intern, si mai putin. În ceea ce priveste aria de regasire a unui produs in spatiul socio-economic/comercial, aceasta apare la si mai putine proiecte. Sunt elemente firesti ale oricarui demers conceptual, nu putem miza pe un randament maxim. Putem si trebuie sa racordam cercetarea romaneasca exigentelor cercetarii europene, dar acest obiectiv este posibil de atins doar cu o dotare echivalenta cu cea a colaboratorilor straini. Progresul din ultimii 4 – 5 ani a fost vizibil si placut resimtit de fiecare cercetator, desi nu s-a depasit nivelul de 0,35 la suta din PIB, in aceasta perioada. Daca s-ar fi mentinut un ritm al investitiilor echivalent sau mai mare, am fi avut un suport mai puternic si pentru cercetare, insa legea bugetului de stat a suspendat in acest an prevederea privind cresterea procentajului din PIB alocat activitatilor de cercetare.
ANCS a acordat o atentie speciala mentinerii – chiar si in aceste conditii – a capacitatii de cercetare a institutelor nationale prin sustinerea programelor nucleu, care au un buget majorat cu o treime fata de cel din 2008, pentru ca ele au rezultate care pot fi rapid valorificate in mediul socio-economic. De asemenea, sustinem resursa umana tinara si proiectele internationale in care sunt angajati cercetatori romani. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii consulta mediul socio-economic pentru a lansa o competitie bazata pe cerintele acestuia, o competitie de tip top-down.
– Se poate formula o concluzie la toate faptele si datele semnalate? Care ar fi aceasta?
– Impedimentele care decurg din lipsa resurselor financiare pentru cercetarea stiintifica sunt imense. Ma gindesc, in primul rind, la resursa umana care, in acest context, se va pierde. Scade atractivitatea domeniului si se diminueaza performantele profesionale care sunt insuficient motivate, nu mai putem atrage cercetatorii romani din strainatate. De asemenea, nu se vor mai putea stimula mobilitatile, parteneriatele nationale/internationale si imbunatati managementul unitatilor de cercetare. Nu vom mai premia rezultatele in cercetare, fie de tip articol ISI sau de tip brevet, nu vom mai acorda premii pentru activitatea studentilor in domeniul inovarii tehnico-stiintifice si al creativitatii artistice. Aceasta situatie va afecta cercetatorii de toate virstele. Ne vom pierde credibilitatea fata de partenerii din consortiile internationale, sistemul national de cercetare romanesc devenind lipsit de interes pentru colaboratorii straini, fie ei din institute de cercetare sau universitati, ori alte entitati de cercetare-dezvoltare-inovare. Ceea ce nu este, evident, de dorit.