Cu o finantare adecvata, peste cinci ani vom putea avea un sistem national de prevenire a grindinei

Convorbire cu general dr. ing. Gheorghe Caunei Florescu, director general in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Teodor Brates: Aici, la sediul central al AGIR, in locul care a fost, de-a lungul timpului, gazda unor evenimente importante, avem prilejul sa discutam cu domnul general inginer Gheorghe Caunei Florescu, doctor in stiinte termodinamice, despre una dintre modalitatile principale de prevenire a fenomenelor naturale deosebit de negative.
Gheorghe Caunei Florescu: Va multumesc pentru posibilitatea de a ma adresa cititorilor publicatiei „Univers ingineresc“ cu unele consideratii - sper - de interes public.

T.B.: Neindoios. Sa precizam, de la inceput: este vorba despre prevenirea grindinei.
G.C.F.: In momentul de fata, in calitatea pe care o am de director general in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, coordonez activitatea de interventie activa in atmosfera, in special partea de aplicatie privind combaterea grindinei.

T.B.: Prin urmare, sunteti persoana cea mai indreptatita sa se pronunte in legatura cu una dintre sursele de ingrijorare pentru multi concetateni, intr-o perioada in care natura nu este prea prietenoasa cu noi, pamantenii.
G.C.F.: Aprecierea va apartine. In ceea ce ma priveste, pentru a oferi cititorilor date referitoare la contextul in care se desfasoara activitatea pe care o coordonez, consider utila si o rapida evocare a trecutului mai indepartat si mai apropiat.

T.B.: Va rugam.
G.C.F.: In urma cu 64 de ani, cel care s-a ocupat de acest fenomen a luat Premiul Nobel. Ma refer la fenomenul de condensare a apei din nori.

T.B.: Este vorba despre grindina?
G.C.F.: In special, adica despre particulele de apa din atmosfera care, ajungand pe pamant, ni se infatiseaza sub forma de gheata. Diametrul lor mediu este de 5 pana la 50 milimetri, dar poate fi mult mai mare in cazul furtunilor electrice. Grindina este produsa, totdeauna, de norii cumulonimbus.

T.B.: Suna cam... exotic.
G.C.F.: Sub aspect stiintific, s-a operat o clasificare a norilor in functie de inaltime, starea de agregare si geneza. Nu cred ca ar fi necesare explicatii ample, dar, daca ne rezumam la starea de agregare a apei, din aceeasi categorie cu grindina fac parte ploaia, lapovita, zapada, burnita, roua, chiciura, aversa, ceata. In Romania, fenomenul de grindina a fost mentionat, prima data, in 1915, in Buletinul lunar editat de Institutul Meteorologic Central. Cercetarile in domeniu s-au extins si aprofundat mai tarziu, incepand cu anii ’50. Nici in aceasta privinta, nu cred ca este cazul sa intram in detalii. Trebuie doar precizat ca Administratia Nationala de Meteorologie dispune, in prezent, de o retea de radare care permite sa se anticipeze formarea norilor purtatori de grindina si sa informeze operativ despre acest fenomen.

T.B.: Evident. Este o premisa strict necesara, dar nu si suficienta. Cum prevenim necazurile pe care le produce, de regula, grindina?
G.C.F.: Necazurile despre care vorbiti sunt, de-a dreptul, in multe situatii, calamitati. Nu numai pentru agricultura, ci si pentru alte sectoare ale economiei, pentru populatie. De la aceste fapte pornim atunci cand sustinem, cu puternice argumente, necesitatea de a preveni un asemenea fenomen atat de daunator.

T.B.: Intrebarea care urmeaza firesc: cum?
G.C.F.: Pe scurt, recurgem la o substanta glaciogena care este dusa, prin diferite mijloace tehnice. In esenta, noi folosim metoda rachetarii in nori. Recurgem la iodura de argint cu rachete antigrindina, dusa pe coordonate. Sau, cum se mai spune, un proiectil purtator de iodura de argint.

T.B.: Sunt rachete, asa cum ne-am obisnuit, cu utilizare militara?
G.C.F.: Nu. Este vorba despre o componenta indigena, civila a unei operatiuni menite sa produca, in nori, in urma reactiei, un aerosol. Se creeaza, astfel, centre de condensare. Cu alte cuvinte, toata apa din nor, fie in forma de vapori, fie in stare lichida, se transforma in stare solida, intr-o chiciura. Se modifica structura norului, iar acesta - practic - nu mai poate fi dus pe verticala, ca sa produca o grindina naturala, ci este intors pe pamant. Toata aceasta chiciura se transforma in apa.

T.B.: In apa de ploaie, sa-i zicem, obisnuita. Fara intelesul peiorativ al formulei „apa de ploaie“.
G.C.F.: (zambind) Exclus, in sensul acesta. Este vorba despre o solutie stiintifico-tehnica deosebit de consistenta, verificata, ca atare, de practica. Reusim, astfel, sa rezolvam una dintre problemele esentiale, adica sa preintampinam formarea grindinei.
T.B.: In acest punct al convorbirii cu dvs., apare, cred, necesar sa subliniem un fapt care depaseste, cu mult, tema abordata. Am in vedere rolul esential al actiunilor de prevenire a unor efecte negative, indiferent de domeniu. Nu intamplator se spune ca „a preveni“ este activitatea care trebuie sa aiba un rol precumpanitor, decisiv cand - la mijloc - se afla procese si fenomene daunatoare omului, societatii, in genere.
G.C.F.: Remarca dvs. ma ajuta sa tratez acest element sintetizat de notiunea „preventiv“ intr-o maniera sistematica, incepand cu legislatia.

T.B.: Dupa principiul ca „unde-i lege nu-i tocmeala“; numai ca, la noi - in mai toate sferele de activitate - respectarea legii reprezinta marea problema.
G.C.F.: Este foarte adevarat. Dar, premisa o constituie instituirea de reguli care - cum ati remarcat - trebuie respectate. Asa ca, am actionat astfel incat in 2008 a fost posibil sa apara Legea nr. 173 care reglementeaza activitatea de prevenire a producerii grindinei. Avem o baza juridica solida, aflata in deplina consonanta, armonizata cu legislatia Uniunii Europene. Mai precizez ca au aparut si Normele de aplicare a acestei legi...

T.B.: ...ceea ce, de asemenea, pune lucrurile la punct in acest domeniu, spre deosebire de alte situatii...
G.C.F.: ...sigur, este inca o premisa favorabila pentru actiuni eficiente. Adica, am avut conditii pentru a elabora o Strategie autentica pentru rezolvarea problemei de care ne ocupam, o Strategie cu „bataie lunga“, respectiv 15 ani. Asa ca stim ce si cum avem de facut, pornind - cum este normal - de la date esentiale ale unei experiente valabile.

T.B.: La ce va referiti? Activitatea dvs. a inceput dupa adoptarea actelor normative mentionate?
G.C.F.: Nu, a inceput mai devreme, adica practica a precedat consacrarea juridica. De exemplu, in 2004 am inceput activitatea cu unitatea-pilot din judetul Prahova, aceasta fiind, in momentul de fata, operatio-nala. Studierea experientei de aici, dar nu numai, ne-a permis sa formulam unele concluzii care merita, desigur, sa fie aduse si la cunostinta cititorilor.

T.B.: Va rog...
G.C.F.: Din punct de vedere economic, eficienta se exprima prin faptul ca la un leu investit avem o protectie contra grindinei la valoarea de 10 pana la 14 lei.

T.B.: De la 10 pana la 14 lei pagube evitate...
G.C.F.: Exact. Adica protectia unor valori estimate la suma respectiva. Apoi, sub aspect stiintifico-tehnic, am constatat ca acolo unde persista pericolul formarii grindinei, se inlatura acest fenomen, ceea ce inseamna ca nu exista seceta, nu avem ploi torentiale, nu avem inundatii. Totodata, operatiunile se desfasoara la scara locala, acolo unde se justifica, neinfluentand alte zone unde nu sunt conditii de producere a grindinei.

T.B.: Sa intelegem de aici ca nu aveti in vedere cuprinderea intregii tari pentru eliminarea sau macar diminuarea fenomenului negativ de care ne ocupam?
G.C.F.: Noi, prin Legea nr. 173 din 2008, avem prevazut, la nivel national, sa infiintam sapte unitati de combatere a caderilor de grindina in Vrancea, Iasi, Mures, Timis, Dolj, care se vor adauga unitatii din Prahova. Astfel, se asigura o acoperire corespunzatoare a teritoriului intregii tari, cu accentul firesc pe zonele cele mai expuse.

T.B.: Si in ce stadiu va aflati cu indeplinirea acestei prevederi?
G.C.F.: Cu unitatea din Prahova suntem mai avansati. Functionam, in momentul de fata, cu 11 puncte de lansare, urmand sa mai finalizam inca un punct, cu centrul general de comanda la Ploiesti. La Iasi, protejam, deocamdata, in jur de 170 000 ha; actionam doar cu un singur grup, Cotnari, urmand sa dezvoltam alte doua puncte, la Iasi si Husi, ceea ce inseamna protejarea a 270 000 ha. In momentul de fata, sunt protejate doar 90 000 ha. La celelalte unitati, ne aflam in grafic cu toate operatiunile de creare a respectivelor centre.

T.B.: Care ar fi orizontul de timp pentru finalizarea tuturor centrelor?
G.C.F.: Sunt cei 15 ani amintiti inainte, dar lucrarile pot fi devansate in functie de alocatia bugetara. Finalizarea costa in jur de 30 - 35 milioane de euro. Deci, in comparatie cu alte obiective economico-sociale, bunaoara, ar reprezenta pretul a circa 4 km de autostrada.
?
T.B.: Si efectul economic?
G.C.F.: Este de la 10 pana la 14 ori mai mare. Este extrem de important sa se realizeze toate centrele despre care am vorbit, deoarece astfel s-ar stapani mult mai eficient intregul fenomen la nivel national.

T.B.: Daca analizam lucrurile si in context international, ce elemente ar putea fi aduse in atentia cititorilor?
G.C.F.: In ceea ce ma priveste, am desfasurat o ampla documentare peste hotare, in toate tarile vecine si, mult mai departe, in Statele Unite ale Americii, ceea ce mi-a permis sa vad cum stau lucrurile, la fata locului, in domeniul la care ne referim. Trebuie s-o spun, cu mult regret, ca Romania este ultima tara care experimenteaza sistemul mentionat in raport cu restul Europei. Am participat la diverse manifestari internationale - congrese, alte reuniuni stiintifice - si pot certifica, fara niciun fel de rezerva ca, la nivel mondial, exista preocupari majore, insotite de rezultate pe masura, in ceea ce priveste prevenirea grindinei.

T.B.: Este bine ca precizati toate acestea. Poate se vor sensibiliza, ca sa zic asa, factorii decidenti din tara noastra. Ca banul public, cum bine o stim cu totii, nu este gestionat decat in masura foarte mica in interesul public.
G.C.F.: Sa speram ca semnalele amintite vor avea ecou, mai ales ca, incepand din anul viitor, va lua fiinta Cadrul Global pentru Schimbarile Climatice, care va avea, intre obiectivele principale, managementul apei pe planeta, securitatea si siguranta alimentelor, rezolvarea situatiilor de urgenta provocate de natura. Acest organism va fi similar cu Organizatia Internationala de Meteorologie; va functiona la Geneva. Va fi abilitat sa intervina in materie de politici publice, in sensul de a armoniza actiunile statelor la nivel mondial, inclusiv in ceea ce priveste prevenirea grindinei. In acest sens va acorda si sprijin financiar, mai ales tarilor cu o forta economica mai slaba. Gestionarea vremii la scara globala rezulta ca o necesitate intrucat este vorba despre procese si fenomene la scara globala. Toate acestea nu cunosc granite.

T.B.: Care este prezenta Romaniei in ansamblul acestor preocupari pe care le-ati definit drept majore?
G.C.F.: In ceea ce ma priveste, impreuna cu colegii mei, facem parte din comitete si grupuri de specialisti, fapt care ne permite sa actionam in vederea atingerii scopurilor propuse de diverse structuri internationale de profil. Este o participare inclusiv in domeniul cercetarii. Tema prevenirii grindinei este parte dintr-un intreg, repet, un intreg la scara planetara.

T.B.: In afara de directia generala din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ce alte organisme sunt implicate in activitatile despre care vorbiti?
G.C.F.: In conditiile in care - pe plan global - activitatile respective sunt coordonate de Organizatia Mondiala de Meteorologie, noi actionam in comun cu Agentia Nationala de Meteorologie, dar si cu Autoritatea Aeronautica Romana, cu Serviciul de Telecomunicatii Speciale, in ceea ce priveste folosirea spatiului aerian, a informatiilor strict necesare pentru o viteza de reactie adecvata.

T.B.: Ce inseamna aceasta sub aspect practic?
G.C.F.: Din momentul in care incepem procedurile de lansare a unei rachete pana la finalizare sunt maximum 15 minute deoarece, in caz contrar, nu are efect. Bineinteles, suntem de veghe 24 de ore din 24, pentru a putea sa actionam in timp optim.

T.B.: Exista si va exista personalul necesar nu numai pentru unitatea din Prahova, ci si pentru alte unitati, intrucat inteleg ca este vorba despre o specializare deosebita?
G.C.F.: Din pacate, in momentul de fata, nu exista in Romania o profesie, o meserie in acest domeniu, dar noi, transferand anumite cunostinte din afara, am facut tot ceea ce era posibil sa pregatim personalul cu care lucram. Este vorba despre colegi din zona meteorologica, din zona fizicii, din zona ingineriilor militare, din zona comunicatiilor, din zona pedologiei si asa mai departe...

T.B.: Adica, o formula multidisciplinara...
G.C.F.: Se poate spune si asa. Un grup de specialisti a fost pregatit in Republica Moldova, la Chisinau. Acolo sunt specialisti de marca, inclusiv academicieni, care stapanesc foarte bine domeniul de care ne ocupam. Printr-un Protocol de colaborare, am reusit sa pregatim, la ei, specialisti pe partea teoretica, stiintifica, precum si pe partea de interventie. In tara, pregatirea se face, pe fiecare domeniu, bunaoara pe partea de meteorologie sau pe cea a pregatirii la Academia Militara Tehnica, apeland la profesori de diferite specializari. Pe baza acestor tipuri de pregatire s-a facut o selectie, astfel incat Administratia Nationala Antigrindina a putut sa certifice si sa acorde licenta acelor operatori capabili sa actioneze, cum se spune, dupa carte si dupa lege. Cu natura si, in special, cu norii nu ne putem juca.

T.B.: Pornind de la cele precizate de dvs., care ar fi pasii urmatori in aplicarea Strategiei pe care ati evocat-o?
G.C.F.: Actionam, in continuare, pentru o buna folosire a fondurilor europene care ne sunt alocate si am avut o discutie cu reprezentantul Bancii Mondiale, in urma careia am fost inclusi in unele programe pe care le finanteaza in Romania. Cu o sustinere financiara mai puternica, vom putea devansa chiar termenele de realizare a obiectivelor strategice prevazute. Anul acesta vom pune in functiune unitatea de la Vrancea, zona unde cazurile de grindina sunt mai dese si cu efecte mai grave. Suntem in faza de finalizare a investitiei. Vor fi sapte puncte de lansare. Apoi, ne-am propus sa incepem constructia unitatii de comanda de la Timisoara. Daca se va mentine actualul ritm de finantare, consider ca pana in anul 2024 Romania va dispune de un sistem national performant de combatere a grindinei. Daca ritmul finantarii se va accelera, va fi posibil sa atingem acest obiectiv de cea mai mare importanta peste cinci ani. In prezent, Republica Moldova protejeaza doua milioane ha, Bulgaria, 1,7 milioane ha, Serbia protejeaza tot teritoriul ei.

T.B.: Avem, deci, de recuperat un enorm decalaj.
G.C.P.: Tocmai acesta este scopul nostru principal: sa recuperam, in cel mai scurt timp, acest decalaj.