In 2030 - 150 km linie de metrou
Data: 16-30 noiembrie 2009
Dupa cum am mai avut prilejul sa consemnam, in aceasta toamna se implinesc 30 de ani de la darea in functiune a primei linii de metrou din Bucuresti, pe tronsonul Timpuri Noi – Semanatoarea, cu 6 statii si o lungime de 8,63 km. A fost momentul in care a inceput materializarea unui vast proiect care vizeaza si viitorul apropiat. Despre ceea ce se preconizeaza pentru perioada urmatoare a avut amabilitatea sa ne informeze directorul general al Metrorex, Gheorghe UDRI?TE.
Iesirea la suprafata a trenurilor de metrou
Interesul public fata de proiecte care au in vedere, in primul rind, extinderea retelei de metrou este intrutotul justificat, date fiind imensele avantaje pe care le prezinta acest mijloc de transport urban. Ce vesti bune puteti da celor interesati?
Avem ca reper imediat Magistrala 5 (aprobata ca investitie printr-o hotarire a Guvernului inca din 1992), care leaga cartierele Drumul Taberei si Pantelimon (pe traseul Moghioros, Orizont, Academia Militara, Eroilor, Universitatii, Iancului, Pantelimon). S-a semnat recent Acordul de imprumut cu Banca Europeana de Investitii (BEI), in valoare de 395 milioane de euro, pentru cofinantarea acestei investitii (a carei valoare totala depaseste 800 milioane de euro, restul banilor urmind sa fie acoperit de statul roman) si a fost lansata procedura de licitatie pentru achizitionarea serviciilor de proiectare si a lucrarilor de executie. Speram ca, in 2014, vom putea pune in functiune un prim tronson (care va face si legatura cu liniile existente), in lungime de circa 8 km.
De asemenea, este in curs de pregatire documentatia pentru semnarea unui acord de imprumut cu Guvernul Japoniei, in scopul realizarii unei linii de metrou care sa lege actuala retea cu partea de nord a orasului, respectiv cu aeroporturile Baneasa si Otopeni. Este o lucrare absolut necesara, in contextul in care zona de nord a orasului a fost, practic, blocata. Va fi o linie de 15 km, cu 19 statii, care va necesita o investitie totala de circa 1 miliard de euro. Vom relua procedura de elaborare a studiului de fezabilitate pentru tronsonul 3 al Magistralei 4: Laminorului – Gara Progresul. Lucram pe zona statia 1 Mai – Pajura – Parc Bazilescu. Suntem gata cu lucrarile de structura si vom trece la dotarea cu echipamente si, in mai putin de doi ani, metroul va functiona si in zona respectiva. Revenind la tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul, dupa ce acesta se va finaliza si va fi realizata legatura cu Aeroportul Otopeni, vom putea afirma ca beneficiem de cea mai lunga diametrala de metrou din Bucuresti; va fi o linie de aproape 30 km pe aceasta diametrala nord – sud, care va lega doua aeroporturi (Otopeni si Baneasa), 4 gari mari de cale ferata (Baneasa, Basarab, Gara de Nord si Progresul) si, evident, va face interconectarea cu mijloacele de suprafata. De altfel, avem o strategie de dezvoltare a retelei de metrou pina in anul 2030, care include prelungirea actualelor linii (inclusiv catre zonele extravilane ale Capitalei), interconectarea cu reteaua de cai ferate care exista pe raza municipiului Bucuresti, iesirea la suprafata a trenurilor de metrou. Sunt lucrari care presupun costuri mari, de peste 6 miliarde de euro.
Potrivit acestei strategii, citi kilometri ar urma sa aiba reteaua de metrou in anul 2030?
Ne vom putea apropia de 150 km linie de metrou.
Intercalarea unor statii intre cele existente
Tot o tema de larg interes: care este, in prezent, distanta medie intre statii si ce va propuneti pentru micsorarea ecartului?
Acum este foarte mare, de circa 1500 – 1600 m. Acesta este, de altfel, unul dintre neajunsurile „originare“ ale retelei de metrou din Bucuresti. Distanta medie consacrata pe plan mondial este de circa 500 – 600 m.
Se are in vedere intercalarea unor statii intre cele existente?
Da, ne propunem acest obiectiv. De altfel, indesirea numarului de statii – acolo unde acest lucru este posibil – a facut obiectul unui studiu de fezabilitate. O experienta in acest sens avem, pentru ca, in 1998, am pus in functiune la intreaga capacitate statia Gorjului, realizata pe o linie existenta, cu trenuri in circulatie. Pe traseul Gara de Nord – Dristor ar putea fi plasate inca vreo 3 statii; la fel, pe tronsonul Timpuri Noi – Politehnica.
La cit se ridica investitia pentru o astfel de statie?
1 km de linie construita (statie, tuneluri, dotari cu echipamente, linii de automatizari, trenuri etc.) se ridica la aproape 60 de milioane de euro. Este o suma consistenta, dar avantajele imense care deriva din investitia respectiva o justifica pe deplin.
In ce masura metroul – cu tot ceea ce include aceasta structura – se aliniaza la standardele tehnicii moderne? Care sunt segmentele apte pentru imbunatatiri?
Mai avem destul de lucru sub acest aspect pentru ca, iata, sunt 30 de ani de cind primele statii au fost puse in functiune. Instalatiile de vitalitate, electrice, de automatizari sunt invechite, sunt depasite, nu permit abordarea unor standarde mai inalte de calitate. De altfel, am inceput un proces de modernizare inca din 1997, cind am realizat primul tronson al Liniei 4, Gara de Nord – 1 Mai, demers care a inclus sistemul de taxare si, ulterior, sistemele de automatizare pentru circulatia trenurilor. Linia 2, de exemplu, Berceni – Pipera, este complet automatizata (de la 1 iulie a.c. functionam pe acest tronson cu un singur conducator de tren, fata de doi, citi erau inainte) – protectie si conducere automata a trenului, mecanicul avind doar rolul de a supraveghea desfasurarea normala a procesului. Continuam modernizarea instalatiilor de automatizare, a celor electrice si de telecomunicatii. De asemenea, suntem in plin proces de inlocuire a scarilor rulante vechi, care si-au depasit durata de viata si devenisera mari consumatoare de materiale, de energie. Acest demers se va incheia, probabil, la jumatatea anului viitor, desi estimarea initiala era pentru o perioada mai indelungata, pina in 2011.