Prognoza de la cumpana anilor, intre posibil si probabil

Clarificări esențiale privind evoluția economiei noastre naționale în actuala perioadă oferă Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP); astfel, factorii decidenți de la toate nivelurile și din toate domeniile dispun de un veritabil ghid întocmit - așa cum s-a demonstrat și până acum - pe baze științifice, în demersurile fiecăruia și ale tuturor îndreptate spre o cât mai bună pregătire a activității din anul viitor.

Primul aspect vizează concluzia potrivit căreia prognoza de toamnă trebuie să fie diferită de cea din vară în sensul diminuării creșterii economice de la 2,8% la numai 2%. Această predicție este bazată pe comprimarea mai amplă a activității economice față de cea prognozată anterior. Noua situație este determinată, în principal, de sectorul industrial, care nu a reușit să-și diminueze amplitudinea descreșterilor, cât și de rezultatele neașteptat de slabe din agricultură, determinate mai ales de factorii meteorologici. În aceste circumstanțe, dinamica valorii adăugate brute din industrie este estimată în scădere la -3,1%, față de -0,2% în scenariul de vară, iar pentru agricultură, revizuirea este una și mai semnificativă, adică o creștere moderată de 1,8%, comparativ cu 10,6%, în prognoza de vară.

 - Credit foto: www.freepik.com

La o privire mai atentă, constatăm că avem de-a face, totuși, cu evoluții contradictorii. Pe partea ofertei, avansul economiei în anul curent va fi susținut consistent de construcții și servicii, a căror valoare adăugată brută se va majora cu 7,8% și, respectiv, cu 3,1%. Evoluția construcțiilor în perioada ianuarie - august 2023 indică un spor important de 13,2%, ceea ce a determinat o dinamică peste așteptări la scara întregului an.

În ceea ce privește cererea, analiza pe componente evidențiază aportul consistent la creșterea PIB al investițiilor brute. În consonanță cu aceste rezultate, s-a înregistrat și o creștere importantă a procesului de formare brută de capital fix.

Din păcate, revizuirile cu semn contrar privesc, în special, consumul populației cu o descreștere de aproape un punct procentual, ca efect al diminuării achiziției de bunuri și servicii prin schimbarea de comportament a populației, care a devenit mai prudentă în condițiile majorării creditelor de consum simultan cu accentuarea tendințelor de economisire.

Contribuția exportului net la creșterea PIB se estimează a fi de 0,6 puncte procentuale, ca urmare a contracției mai ample în cazul importului de bunuri și servicii, respectiv cu 4,2 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Pe termen mediu, ritmul anual de creștere a PIB este estimat la 4,3%, în condițiile unui preconizat climat economic favorabil și, mai ales, ale continuării absorbției fondurilor europene. La rândul lui, procesul inflaționist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepție făcând primul trimestru din 2024, când se vor resimți temporar efectele recentelor măsuri de ordin financiar-bugetar. Conform traiectoriei enunțate, este de așteptat ca inflația să se încadreze începând cu anul 2025 în marjele stabilite de BNR. Totodată, deficitul de cont curent pe termen mediu va determina un proces de corecție într-un ritm mai lent, comparativ cu situația din anul curent influențată de o absorbție în creștere a fondurilor europene și de amplificarea soldului excedentar al serviciilor. Să mai reținem că rata șomajului va continua să-și micșoreze contracția, aceasta fiind estimată la 4,4%, la orizontul de prognoză, în timp ce câștigurile salariale medii brute se vor majora cu peste 9%, ca urmare a măsurilor aplicate încă din anul curent și a celor care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Toate aceste anticipări ajută factorii decizionali să elaboreze mai realist planurile pentru anul viitor. În special lumea afacerilor dispune, astfel, și de o serie de elemente esențiale ale raportului dintre micro și macroeconomie. Cu alte cuvinte - și pentru perioada actuală - este valabilă formula care s-a încetățenit în viața noastră economico-socială, și anume că viitorul începe azi.