2022 - punct terminus; 2023 - rampa de lansare
Data: 16-31 decembrie 2022
Totdeauna, perioada de la cumpăna anilor are un caracter bivalent: se evaluează drumul parcurs în cele 365 de zile de la precedentul bilanț și se anticipează posibilele și necesarele împliniri pentru următorul interval al succesiunii celor patru anotimpuri.
La bilanțul activității din 2022 și la programele pentru 2023 ale Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) și Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR), ne-am referit pe larg în relatările publicate recent despre reuniunile celor două înalte foruri ale ingineriei. Prin urmare, nu este cazul să repetăm ceea ce am comunicat, până acum, cititorilor noștri. În schimb, la nivel național (deci, inclusiv pentru comunitatea noastră inginerească) este de consemnat și de comentat veritabilul eveniment reprezentat de adoptarea bugetelor țării pentru anul viitor.
Inginerii se regăsesc atât în contribuțiile de primă importanță pe care sunt chemați să le aducă la realizarea obiectivelor din 2023, cât și în calitate de beneficiari ai efectelor pozitive multiple ale întregului proces de dezvoltare economico-socială a țării. Adică, este vorba despre îmbinarea intereselor personale cu cele generale și a intereselor profesionale cu cele civice.
Cum se știe, bugetele pentru 2023 sunt „construite" pe prognoza care anticipează o creștere a Produsului Intern Brut de 2,8% față de anul 2021 și pe un deficit de 4,4% din PIB. Sunt, incontestabil, ținte ambițioase, dacă luăm în considerare cele mai recente documente interne și internaționale, care confirmă că suntem încă departe de a depăși crizele suprapuse, în curs de acutizare. În aceste circumstanțe, se impune a face apel la vorba celebră a lui Moromete: „Pe ce se bazează" factorii decidenți la nivel național când anticipează că anul viitor va fi marcat, în continuare, de o creștere economică semnificativă, superioară mediei pe întreaga Uniune Europeană?
Deocamdată, răspunsul „se bazează" pe considerentele expuse în Raportul Ministerului Finanțelor la proiectele de buget pentru 2023. Nu este cazul să repetăm, în detaliu, argumentele din documentul respectiv, însă, aproape totul se fundamentează pe factorii care au determinat și determină o creștere economică robustă. În acest sens, se au în vedere, în special, domeniile care au produs cea mai mare cantitate de valoare adăugată, în primul rând, cele care au promovat și promovează progresul științifico-tehnic. Sigur, înainte de toate, se impune a observa creșterea ponderii și a ritmului de dezvoltare a sectorului IT&C, dar și contribuțiile unor segmente ale industriei, agriculturii și construcțiilor, la imprimarea unei dinamici constant ridicate la formarea PIB.
Bunăoară, îndeplinirea, în mai bune condiții, comparativ cu anul 2021, a programelor de investiții, se explică, în mare măsură, prin aportul industriei prelucrătoare, în special al sectorului de utilaje și echipamente pentru transport, care încorporează cele mai multe și mai valoroase rezultate ale creației științifico-tehnice. A fost, este și va fi principalul factor multiplicator al ritmurilor de creștere economică pe care le evocăm.
Totodată, se cere luată în considerare reducerea volumului de resurse energetice. Din păcate, însă, avem de-a face cu diminuarea producției interne și cu sporuri importante la importurile de țiței și energie din surse regenerabile.
Pentru a întregi imaginea oferită de politicile bugetare, este necesar să subliniem rolul de primă importanță al fondurilor europene nerambursabile, inclusiv al celor alocate prin PNRR în atingerea obiectivelor menționate în bugetul pe anul 2023.
Așadar, premisele activității din viitorul an ne îndreptățesc să privim spre ziua de mâine cu o doză substanțială de realism. Nu va fi un an ușor de parcurs, dar sunt și șanse ca multe posibilități să se transforme în realități. Or, tocmai aceste șanse nu trebuie ratate.