English
Anul în care vom păși în curând se caracterizează, de pe acum, drept una dintre cele mai vii expresii ale modului în care ne cinstim înaintașii. Numeroase aniversări și comemorări „rotunde" vor fi marcate de instituții publice, de organizații ale societății civile, de mass-media, de cercuri largi ale populației prin diverse modalități de expresie.
În acest context, reținem adoptarea în Parlamentul României a unor acte legislative prin care se instituie, între altele, „Anul Iancu de Hunedoara" (la 570 de ani de la trecerea în eternitate), „Anul Constantin Brâncuși" (la 150 de ani de la naștere), „Anul Grigore Moisil" (la 120 de ani de la naștere), „Anul Traian Vuia" (la 120 de ani de la primul zbor pe care l-a realizat celebrul constructor de avioane). Desigur, în anul viitor, vor fi sărbătoriți și alți oameni de seamă români și străini, personalități care au influențat, uneori decisiv, creația științifico-tehnică și literar-artistică din țară și de peste hotare.
Ilustrăm argumentația care stă la baza actelor legislative menționate cu un fragment din Expunerea de motive referitoare la instituirea „Anului Traian Vuia": „Ziua de 18 martie 1906 va înregistra primul succes aviatic al lui Traian Vuia, precum și primul zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii. Avionul lui Vuia era realizat dintr-un cadru de țevi de oțel, cu aripi de pânză, bombate, ceea ce-i dădea aspectul unui liliac. Motorul funcționa cu anhidridă carbonică pe post de combustibil, iar trenul de aterizare era construit din 4 roți cu pneuri. Acest prim zbor cu mijloace proprii s-a efectuat în Franța, la Montesson".
Filele de istorie care includ asemenea detalii, inclusiv tehnice, precum și nume celebre, atestă permanența unor valori, în special a celor din spațiul carpato-dunăreano-pontic, continuitatea românilor pe pământurile strămoșești, unele aflate vremelnic sub jug străin, dar, mai presus de toate, contribuții esențiale la progresul științei și culturii românești și universale.
Așa cum subliniază și președintele AGIR, Mihai Mihăiță, în „Jurnalul de bord" al ediției de față, Asociația Generală a Inginerilor din România a promovat și promovează, cu nedezmințită consecvență, respectul față de tradiții, față de opera înaintașilor, iar aniversările și comemorările menționate (ca, de altfel, multe altele care vor fi marcate în 2026) se vor înscrie pe o agendă bogată a activităților prevăzute pentru anul viitor.