English
România a înregistrat un ritm de evoluție mai rapid decât media statelor UE, potrivit rezultatelor celui mai recent Index privind economia și societatea digitală (Digital Economy and Society Index - DESI), publicat de Comisia Europeană (CE). Țara noastră ocupă însă ultimul loc între statele membre UE - cu un punctaj de 0,35 - obținând performanțe mai slabe decât cele consemnate la nivel european. Documentul relevă că, de la publicarea de către CE, anul trecut, a Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa, statele membre au înregistrat progrese în domenii cum ar fi conectivitatea și competențele digitale, precum și serviciile publice. Raportul arată nu doar progresele realizate, ci, de asemenea, că ritmul progreselor a încetinit. „UE face progrese, însă prea încet. Trebuie să depunem eforturi dacă vrem să recuperăm decalajul față de Japonia, SUA și Coreea de Sud. În luna mai vom prezenta, pe baza acestui Index, recomandări concrete adresate statelor membre ale UE în vederea îmbunătățirii performanțelor lor naționale", a precizat Günther H. Oettinger, comisar pentru economie digitală și societate digitală.
Revizuire a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, până la sfârșitul anului
Principalele constatări, la nivel european, ale Indexului, sunt:
● UE face progrese, dar într-un ritm lent. UE în ansamblu a obținut un punctaj de 0,52 din 1, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de punctajul de 0,5 obținut anul trecut. Punctajul a crescut pentru toate țările din UE, cu excepția Suediei; Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Finlanda continuă să se afle în fruntea clasamentului DESI;
● Țările de Jos, Estonia, Germania, Malta, Austria și Portugalia au înregistrat cele mai rapide progrese, câștigând avans;
● Pentru prima dată, CE a realizat o comparație între UE și unele dintre cele mai digitalizate țări din lume (Japonia, SUA și Coreea de Sud). Rezultatele Indexului indică faptul că cele mai performante țări din UE se situează, de asemenea, pe primele locuri din lume în ceea ce privește domeniul digital. Cu toate acestea, UE în ansamblu trebuie să facă progrese considerabile pentru a deveni un lider pe plan mondial;
● O conectivitate mai bună, dar insuficientă pe termen lung. 71% dintre gospodăriile europene au acces la bandă largă de mare viteză (cel puțin 30 Mbps), față de o pondere de 62% anul trecut. UE este pe calea cea bună pentru a atinge o acoperire completă până în 2020. Numărul abonamentelor la servicii mobile în bandă largă este în creștere rapidă, trecând de la 64 de abonamente pentru fiecare 100 de persoane în 2014 la 75 de abonamente în prezent. UE trebuie să fie pregătită să răspundă cererii viitoare și să ofere rețele de comunicații de nouă generație (5G). În acest scop, Comisia va prezenta, până la sfârșitul anului, o revizuire a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, care va aborda provocările de natură tehnologică și comercială;
● Competențele digitale trebuie îmbunătățite. În timp ce numărul absolvenților de facultăți din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) a crescut ușor în UE, aproape o jumătate dintre europeni (45%) nu au competențe digitale de bază (utilizarea unei adrese de e-mail sau a aplicațiilor de editare ori instalarea de noi dispozitive). Comisia va aborda tema competențelor și a formării în domeniul digital în cadrul Agendei UE privind competențele, care va fi lansată în cursul acestui an.
România: creșterea gradului de conectare a populației la rețelele de bandă largă
În ceea ce privește România, se relevă o creștere a gradului de conectare a populației la rețelele de bandă largă, în special datorită calității acestor servicii. Indexul menționează două provocări principale în acest domeniu cu care se confruntă țara noastră, acestea limitându-i capacitatea de a exploata beneficiile economiei digitale: ● îmbunătățirea acoperirii rețelelor fixe de Internet în bandă largă, care în prezent ajung doar la 89% dintre gospodării, cu mult sub media UE (97%); ● creșterea numărului de abonați la servicii în bandă largă, ponderile înregistrate atât pentru serviciile de Internet fixe, cât și mobile, fiind mult sub media europeană. Indexul mai punctează, de asemenea, nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor, acesta fiind considerat ca principala piedică în calea dezvoltării economiei digitale în țara noastră.
Sursa imagine: Comisia Europeana
