English
În prezent, au o circulație tot mai largă cuvinte precum surpriză, șoc, neașteptat și altele asemenea care indică, deopotrivă, o stare de fapt și o stare de spirit. Este suficient să recurgem la fapte și evenimente care țin „capul de afiș" în mass-media autohtonă și în cea internațională, precum recrudescența terorismului, instabilitatea economică și socială, accentuarea inegalităților, diminuarea „stocului de învățământ" pentru a ne da seama că, în majoritatea cazurilor, a fost și este posibil să se identifice și să se țină seama de unele tendințe care, având aceleași cauze, produc aceleași efecte. Remarca este valabilă și la nivel individual, începând cu profesiile și terminând cu elementele componente ale conceptului de dezvoltare personală.
Sigur, în fața unor asemenea considerații și considerente de natură teoretică, mulți cititori sunt îndreptățiți să solicite concentrarea atenției spre o abordare concretă, și nu una pur conceptuală. Din acest motiv, schimbările, care pur și simplu ne copleșesc, nu numai că pot fi anticipate, ci există premise pentru a dezvolta ceea ce este pozitiv și a diminua ceea ce aduce prejudicii înseși naturii umane.
Poate că domeniul cel mai interesant îl constituie schimbările determinate de „explozia" industriei bazate pe tehnologiile de vârf. Pe de-o parte, din motive extrem de diverse, inclusiv în ceea ce privește formarea profesională, dar și pregătirea psihologică, nu mai pot fi „stăpânite" numeroase procese și fenomene, unele cu efecte-limită cum sunt creșterea capacității omenirii de a se autodistruge. Pe de altă parte, viața confirmă, zi de zi, că în condițiile actuale și într-o largă perspectivă istorică, nu există altă cale mai valoroasă de creștere a prosperității, de îmbunătățire a calității condițiilor de trai decât promovarea tehnologiilor de vârf.
În ambele direcții, experiența acumulată la nivel individual, național, regional, european și mondial arată ce rezultate remarcabile pot fi obținute prin deschiderea oferită de era digitală și cu ce nenorociri ne putem confrunta dacă nu ținem seama, din timp, de tendințele care își croiesc drum în lumea în care trăim.
Este posibil (și nu ar fi aici nimic de reproșat) ca mulți concetățeni să nu fie interesați de datele statistice care se referă la schimbările ample și de profunzime care au loc în sfera tehnologiei. Dar, să vedem ce s-a întâmplat în ultimii ani în industria IT. Astfel, dacă în 2011, sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor avea o contribuție de 3,4% la realizarea PIB, anul trecut a ajuns la 6,7%. O dublare a acestei ponderi în numai 5 ani este un record european. Acest 6,7% din PIB reprezintă una dintre cele mai ridicate cote din Europa.
În condițiile în care sunt la modă văicăreala, pesimismul, defetismul, când noi înșine ne subapreciem potențialul creativ și rezultatele de tipul celor menționate, nu există contrapondere mai utilă decât aceea de a lua în seamă ceea ce este cu adevărat pozitiv atât în economie, în știință și tehnică, în sfera cercetării, cât și în privința comportamentelor. Viziunea reducționistă confirmată de abordările alb/negru, bine/rău, pozitiv/negativ fără examinarea nuanțelor, a elementelor de diversitate, a contradicțiilor inerente oricărui proces care vizează progresul nu ajută cu nimic în efortul strict necesar de reacție la schimbări. Mai mult decât atât, deficitul de acțiuni proactive (nu numai de consemnare a schimbărilor, ci și de determinare a apariției și consolidării celor pozitive) reprezintă cea mai puternică frână, inclusiv în promovarea tehnologiilor de vârf într-o viziune autentic umanistă. În concluzie, există un preț (un cost) al iluzionării că nu putem, fiecare în parte și toți laolaltă, să influențăm în bine schimbările. Este vorba despre sărăcie, inegalitate, pericole uriașe precum terorismul - toate posibil de diminuat și chiar de înlăturat tocmai prin atitudini proactive.
