English
Zilnic, fiecare dintre noi este victima unui puternic și neîntrerupt „bombardament informațional". Sute de știri și comentarii inundă spațiul public, constituind, astfel, surse de legitimă îngrijorare. Pe prim-plan se află situația din energetică, influențată decisiv de actualele evenimente internaționale al căror grad de gravitate a atins cote extreme. De aici, un imperativ major: clarificarea principalelor aspecte ale temei enunțate, mai ales a celor care, într-un fel sau altul, prezintă un interes cu totul deosebit pentru comunitatea noastră inginerească.
- Credit foto: www.freepik.com
Ziua Mondială a Ingineriei pentru Dezvoltare Durabilă. Ingineria, încotro?
Ziua Mondială a Ingineriei pentru Dezvoltare Durabilă a fost marcată anul acesta de Asociația Generală a Inginerilor din România prin conferința „Ingineria, încotro?", organizată la sediul central al AGIR și dedicată unei teme de mare actualitate, în contextul în care Inteligența Artificială (AI) are în prezent un impact major în inginerie și se preconizează că amploarea utilizării AI va crește exponențial în următorii ani, schimbând radical modul în care se proiectează, testează și operează sistemele.
Cum este cunoscut, în anul 2019, în contextul preocupărilor tot mai susținute la nivel planetar pentru protecția mediului înconjurător, preocupări determinate în special de evoluții economico-sociale și geopolitice nefavorabile, Organizația Națiunilor Unite pentru Știință și Cultură (UNESCO) a proclamat data de 4 martie drept Ziua Mondială a Ingineriei pentru Dezvoltare Durabilă. În acest mod s-a recunoscut și a căpătat o nouă consacrare rolul vital al inginerilor în abordarea și soluționarea provocărilor și cerințelor globale, în care un loc central îl ocupă schimbările climatice, transformarea digitală, infrastructura durabilă, securitatea alimentară și a apei, precum și dezvoltarea economică incluzivă.
Participanții la manifestarea desfășurată sub egida AGIR au urmărit cu deosebit interes comunicarea științifică susținută de CS I dr. ing. Valentin SILIVESTRU, vicepreședinte al AGIR, președinte-director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI.
O abordare complexă a actualei etape a progresului științifico-tehnic
De la început, autorul i-a introdus pe cei de față în noua realitate prin intermediul a trei exemple care atestă că utilizarea AI dovedește complexitatea deosebită a ingineriei: o echipă de roboți care a susținut un spectacol de arte marțiale la Beijing; un spectacol la Vatican cu drone sincronizate, într-o coregrafie digitală de excepție; zborurile digitalizate, în contextul în care aeronavele actuale sunt controlate de computere și de pilot automat, iar pilotul este doar un asistent.
În această evoluție accelerată, direcția este către „Smart Engineering", care constă în: ▪ Revoluția Industrială 4.0; ▪ Creșterea complexității sistemelor; ▪ Presiuni pentru eficiență energetică și sustenabilitate; ▪ Necesitatea reducerii timpului de dezvoltare.
Revoluția Industrială 4.0 reprezintă etapa actuală a evoluției industriale, caracterizată prin integrarea tehnologiilor digitale inteligente în procesele de producție și în sistemele inginerești. Ea presupune interconectarea dintre: • sisteme fizice și modele digitale (Cyber-Physical Systems), • senzori și rețele IoT, • analiză Big Data, • inteligență artificială, • automatizare avansată.
Din toate acestea decurge și diferența dintre ingineria clasică și Smart Engineering.
Cum este cunoscut, ingineria clasică include: • mentenanță programată, • modele statice, • analiză offline, • decizii bazate pe experiență.
La rândul său, Smart Enginerring include: • mentenanță predictivă, • modele adaptive, • monitorizare în timp real, • decizii bazate pe date.
„Prin urmare, nu abandonăm ingineria clasică. O augmentăm prin digitalizare și inteligență artificială", a subliniat autorul.
Expunerea a făcut, în continuare, referiri la integrarea tehnologiilor digitale avansate. Smart Engineering reprezintă integrarea tehnologiilor digitale avansate (Digital Twin, AI, IoT, Big Data) în procesele inginerești pentru a crea sisteme adaptive, optimizate și autonome. În acest sens, elementele-cheie sunt: digitalizarea, automatizarea, conectivitatea, deciziile bazate pe date.
Nucleul Smart Engineering îl constituie Digital Twin, respectiv un model virtual dinamic al unui sistem fizic, sincronizat în timp real prin fluxuri de date bidirecționale. „Nu este doar un model 3D sau o simulare izolată. Este un sistem integrat care: • colectează date operaționale; • rulează modele numerice (CFD, FEM, modele 1D); • analizează performanța; • poate anticipa defecte sau optimiza regimul de funcționare. Prin sincronizarea continuă dintre sistemul real și modelul digital, inginerul poate testa scenarii fără riscuri și poate lua decizii bazate pe date reale", a precizat dr. ing. Valentin Silivestru.
Ca exemplu industrial a fost evidențiată compania Rolls-Royce (care activează în industria aero-spațială și a apărării și este unul dintre principalii producători de motoare pentru avioane din lume), care utilizează Digital Twin pentru monitorizarea motoarelor de aviație în exploatare, trecând de la mentenanță preventivă la mentenanță predictivă.
De pildă, motorul modern este deja intens instrumentat: • temperaturi (T3, T4 etc.); • presiuni pe trepte de compresor; • vibrații rotor; • debit combustibil; • turații N1/N2. Aceste date sunt transmise către sistemele de analiză unde modelul digital actualizează permanent starea motorului.
În acest context, Digital Twin permite: • estimarea degradării compresorului; • predicția creșterii EGT etc.; • identificarea dezechilibrelor rotorice; • optimizarea intervalelor de mentenanță.
AI - instrument de creștere a siguranței și fiabilității
Comunicarea a relevat că Inteligența Artificială în inginerie nu înlocuiește inginerul, ci îi extinde capacitatea de analiză.
Algoritmii de tip Machine Learning pot identifica relații complexe între parametri, pe care metodele clasice nu le pot surprinde ușor. De exemplu, pot prezice degradarea componentelor pe baza vibrațiilor, pot optimiza simultan mai multe obiective (eficiență, emisii, cost), pot genera geometrii optimizate automat, pe baza constrângerilor impuse.
„În esență - a subliniat autoul - AI transformă procesul de proiectare dintr-un proces iterativ lent într-un proces exploratoriu rapid, bazat pe date". Pentru un inginer, aceasta înseamnă: reducerea timpului de proiectare; identificarea unor soluții neintuitive; optimizare continuă în exploatare.
De exemplu, turbomotoarele sunt sisteme neliniare complexe, cu interacțiuni puternice între aerodinamică, ardere și mecanică.
Modelele clasice 1D sau CFD sunt extrem de precise, dar costisitoare computațional. Inteligența Artificială permite: • dezvoltarea de modele surrogate rapide; • predicția performanței în regim tranzitoriu; • identificarea precoce a instabilităților de ardere; • detectarea semnelor incipiente de surge sau stall.
În exploatare, algoritmii ML pot corela vibrațiile, temperaturile și istoricul de funcționare pentru a anticipa uzura palelor turbinei, pierderi de eficiență în compresor, dezechilibre dinamice.
„AI devine astfel un instrument de creștere a siguranței și fiabilității", a subliniat autorul, care a abordat apoi teme referitoare la IoT și Sistemele Cyber.
Internet of Things (IoT) presupune integrarea senzorilor inteligenți în echipamente inginerești, astfel încât acestea să transmită în mod continuu parametri operaționali: temperatură, presiune, vibrații, sarcină mecanică etc.
Un Sistem Cyber-Fizic combină componenta fizică, modelul digital, rețeaua de comunicații și algoritmul de control adaptiv.
Rezultatul constă într-un sistem capabil să se auto-monitorizeze, să detecteze anomalii, să se adapteze la condiții variabile și, în anumite cazuri, să ia decizii autonome.
Un exemplu concludent este acela că turbomotorul modern reprezintă deja un sistem cyber-fizic prin integrarea controlului digital FADEC (Full Authority Digital Engine Control).
Controlul digital FADEC reglează debitul de combustibil, controlează geometria variabilă, protejează motorul împotriva depășirii limitelor, optimizează performanța în funcție de altitudine și regim.
Prin integrarea cu sisteme Smart Engineering, controlul poate deveni adaptiv, învățând din istoricul motorului și ajustând parametrii pentru: reducerea consumului specific, limitarea temperaturilor maxime, extinderea duratei de viață a componentelor.
Big Data și decizia inginerească bazată pe date
Sistemele inginerești moderne generează volume masive de date. În aviație, energie sau industrie, aceste date pot ajunge la terabytes zilnic. „Big Data nu înseamnă doar cantitate mare de informații, ci capacitatea de a extrage semnificație din acestea", s-a subliniat în comunicare. Astfel, procesul implică colectarea datelor, curățarea și validarea lor, identificarea caracteristicilor relevante, antrenarea modelelor predictive, luarea unei decizii inginerești fundamentate. „În acest mod, decizia nu mai este bazată doar pe experiență și ipoteze, ci pe modele validate statistic", s-a relevat în lucrare.
Așa, de exemplu, un singur motor poate genera mii de parametri pe oră de zbor. O flotă comercială produce volume masive de date operaționale.
Prin analiza Big Data se pot identifica tipare de degradare la nivel de flotă, se pot compara performanțe între motoare, optimiza strategii de mentenanță și ajusta parametrii de operare pentru reducerea costurilor.
În lumina acestor elemente, decizia inginerească nu mai este bazată exclusiv pe manuale și experiență, ci pe analiza statistică a comportamentului real în exploatare.
Rolul inginerului în noua paradigmă
După expunerea acestor considerații și considerente, în lucrare se punctează rolul inginerului în noua paradigmă.
Astfel, în paradigma Smart Engineering, rolul inginerului se extinde dincolo de proiectarea clasică a componentelor fizice. Prin urmare, inginerul modern trebuie să înțeleagă simultan comportamentul fizic al sistemului, modelarea lui numerică, fluxul de date generat în exploatare și algoritmii care analizează aceste date.
Dacă în trecut accentul era pus pe calcul analitic și experiență practică, astăzi se adaugă competențe digitale care permit integrarea modelelor predictive și a sistemelor adaptive în procesul ingineresc. Din această perspectivă - relevă comunicarea - inginerul viitorului nu devine informatician, dar trebuie să fie capabil să colaboreze eficient cu specialiști în date și să înțeleagă mecanismele algoritmice care influențează deciziile tehnice.
În acest context, autorul desprinde următoarele constatări:
● Nu asistăm la dispariția inginerului clasic. Din contră. Modelele AI sunt utile doar dacă sunt ancorate în legile fizicii.
● Un algoritm poate identifica o corelație, dar doar un inginer înțelege dacă acea corelație are sens fizic.
● Smart Engineering nu elimină fundamentele - le amplifică prin instrumente digitale.
Comunicarea a prezentat, de asemenea, o serie de elemente punctuale interesante referitoare la „Smart Engineering" în spațiu (concept și tehnologii) și la aplicarea „Smart Engineering" pentru sateliți și nave spațiale.
Concluzii
În urma trecerii în revistă a faptelor și datelor care privesc cercetarea și practica autorul a răspuns la titlul comunicării „Ingineria, încotro?" prin câteva concluzii:
● Smart Engineering nu reprezintă o ruptură față de ingineria clasică, ci o evoluție firească a acesteia.
● Integrarea modelelor digitale, a analizei de date și a inteligenței artificiale permite: creșterea performanței sistemelor tehnice; reducerea costurilor operaționale; îmbunătățirea siguranței și fiabilității; optimizarea sustenabilității.
● Fundamentele rămân aceleași: mecanică, termodinamică, aerodinamică, știința materialelor. Diferența constă în instrumentele pe care le folosim.
● În consecință, ingineria viitorului nu va fi nici exclusiv mecanică, nici exclusiv digitală. Va fi o sinteză între legile fizicii și inteligența algoritmică.
● Smart Engineering înseamnă transformarea datelor în cunoaștere și a cunoașterii în performanță tehnologică.
● Smart Engineering nu înlocuiește inginerul; îl responsabilizează mai mult.
● Într-un sistem din ce în ce mai complex, rolul nostru, al inginerilor, nu este doar să proiectăm componente, ci să integrăm sisteme inteligente, sigure și sustenabile.
● În esență, viitorul aparține inginerilor care înțeleg atât legile fizicii, cât și puterea datelor.
*
Așadar, ca o concluzie generală asupra întregii manifestări, se poate afirma că AI nu este doar un trend, ci devine infrastructură de bază în inginerie, iar inginerii nu vor concura cu AI, ci cu aceia care știu să o folosească.
În încheiere, prof. as. dr. ing. Eur Ing DHC Mihai Mihăiță, președintele AGIR, prof. univ. emerit dr. ing. DHC Valeriu V. Jinescu, președintele Academiei de Științe Tehnice din România, dr. ing. Victor Popa, președintele Secției Construcții și Urbanism din ASTR, dr. ing. Paul Olaru, dr. ing. Sorin Bouaru și-au exprimat punctele de vedere asupra unor aspecte ale temei abordate, aducându-și propria contribuție la clarificări de ordin teoretic și practic privind direcțiile de evoluție a progresului științifico-tehnic.
Aniversare strălucitoare pe scena Ateneului Român: Orchestra Inginerilor „Petru Ghenghea", 70 de ani de la înființare
Ansamblul simfonic al inginerilor este astăzi unul dintre fanioanele muzicii culte practicate de amatori în țara noastră, care, prin întreaga sa activitate, s-a manifestat ca un exponent strălucit în potențarea dimensiunii umaniste a profesiei de inginer. Fiecare performanță artistică a sa a purtat amprenta aspirației pentru artă, a dragostei de frumos, parte a personalității slujitorilor științei și tehnicii.
Orchestra Inginerilor a fost înființată în cadrul Institutului Căilor Ferate, o instituție apreciată de învățământ tehnic superior a acelor ani, din inițiativa asistentului universitar ing. Petru Ghenghea. Fondatorul, fost violoncelist în Orchestra Simfonică profesionistă a CFR-ului care activase în perioada interbelică, era animat de dorința de a reînnoda frumoasa tradiție muzicală și, în luna martie a anului 1956, reușește să alcătuiască un ansamblu prin reunirea mai multor cadre didactice din cadrul institutului, care îi fuseseră și colegi de orchestră. Astfel, se întemeiază Orchestra de Cameră a Inginerilor, Petru Ghenghea devenind primul ei dirijor și un factotum al ansamblului timp de peste patru decenii.
Credința Maestrului Petru Ghenghea în care a fost înființată orchestra a fost ca aceasta să devină o casă pentru cei care doresc să facă muzică din pură pasiune și ca prin prezentarea rezultatelor muncii lor artistice să atragă cât mai mulți adepți ai muzicii culte. A fost un crez transmis tuturor generațiilor de muzicieni amatori cărora le-a fost mentor, sub care orchestra și-a purtat destinul de-a lungul a 70 de ani.
În ianuarie 1990, Orchestra Inginerilor a intrat sub egida Asociației Generale a Inginerilor din România, care i-a oferit un cadru mai amplu, deosebit de benefic, de desfășurare a activității artistice prin mărirea numărului de spectacole, prin abordarea de lucrări din toate genurile muzicale și de mai mare amplitudine sonoră. De-a lungul acestor ani, AGIR, personal președintele Mihai Mihăiță, au acordat un sprijin permanent, constant și consistent sub toate aspectele, ceea ce a permis orchestrei să se afirme tot mai puternic, atât în țară, cât și peste hotare.
După plecarea dintre pământeni a Prof. univ. dr. ing. Petru Ghenghea, ansamblul a preluat și numele ctitorului său, devenind Orchestra Inginerilor „Petru Ghenghea", la conducere trecând ing. Andrei Iliescu, un violinist al orchestrei pe care Maestrul l-a dorit continuator al tradiției inginerești și care, după 26 de ani, este actualul ei dirijor
În cei 70 de ani de existență, ansamblul inginerilor-artiști a susținut peste 500 de apariții, în marea lor majoritate în templul muzicii care este Ateneul Român, dar și în Studioul de Concerte al Radiodifuziunii Române și pe scenele muzicale ale marilor orașe ale țării. Artiștii-ingineri au făcut dovada pasiunii lor și peste hotare prin turneele efectuate în Marea Britanie în 1990, 1992, 1993 și 2009, în Germania în 1995, în Statele Unite ale Americii în 2005, în Republica Malta, în 2006, în Republica Moldova în 1995 și în Italia în 2011.
Ansamblul a avut girul unor mari muzicieni, maeștri ai artei interpretative românești, care au fost soliști ai orchestrei, precum violoniștii Lola Bobescu, Alexandru Tomescu, Cristina Anghelescu, pianiștii Valentin Gheorghiu, Maria Fotino, Ilinca Dumitrescu, clarinetistul Aurelian Octav-Popa și mulți alții, dar poartă și mândria de a fi promovat pe scenele muzicale soliștii proprii care au avut prestații artistice apreciate deopotrivă de public și critică. Îi menționăm pe violoniștii ing. Ileana Ionești, care este și Concert-maestrul orchestrei în prezent, ing. Mihai Perciun, conf. dr. Voichița Ghenghea, dr. fiz. Aurelian Isar, pianista dr. fiz. Maria Haiduc, violistul dr. ing Petru Dan sau violoncelistul Teodor Chircu.
Membrii orchestrei poartă amintirea și recunoștința față de un fost membru de mare valoare științifică și un rafinat muzician, Prof. univ. dr. ing. Mircea Cazacu, cel mai prolific solist al orchestrei și Concert-maestrul orchestrei timp de aproape patru decenii, prieten și apropiat colaborator al Maestrului Petru Ghenghea.
Orchestra Inginerilor a devenit în timp, grație puternicei mișcări artistice pe care a generat-o, o comunitate a tuturor celor care fac muzică din pasiune, economiști, fizicieni, profesori de muzică care nu activează în orchestre profesioniste, care s-au alăturat grupului ingineresc și susțin cu dăruire înaltul crez al înnobilării personalității umane prin muzică.
Concertul de aniversare a celor 70 de ani ai orchestrei, care a avut loc la data de 9 martie 2026, a reprezentat, înainte de toate, un omagiu adus fondatorului Petru Ghenghea și generației de aur, oameni de o excepțională valoare umană, ctitorii acestui edificiu în care generația actuală este dedicată în a continua și îmbogăți această valoroasă moștenire.
Evenimentul aniversar a fost deschis de alocuțiunea omagială a Președintelui AGIR, Mihai Mihăiță, care, odată cu exprimarea mulțumirilor adresate actualei generații de artiști-ingineri, a subliniat semnificațiile artistice ale prestațiilor Orchestrei, generatoare de notorietate pe un palier deosebit de onorant, ceea ce s-a reflectat și asupra imaginii de ansamblu a Asociației Generale a Inginerilor din România.
La rândul său, Conf. dr. ing. Ștefan Petriceanu a oferit o plachetă aniversară din partea Sucursalei AGIR Buzău, ca semn al respectului și înaltei aprecieri acordate activității de nivel profesionist a ansamblului.
Programul muzical a cuprins cele două Rapsodii române ale lui George Enescu, alese, după spusele conducătorului artistic al concertului Andrei Iliescu, ca omagiu adus mentorului său Maestrul Petru Ghenghea, mare iubitor al muzicii românești, pe care a cultivat-o cu mare pasiune, și Simfonia a IX-a „Din lumea nouă" de Antonin Dvorak, ca o credință în viitorul ansamblului ingineresc.
Sărbătoarea s-a bucurat de o largă atenție din partea publicului - și, mai ales, a fanilor Orchestrei, care au susținut permanent, cu căldură, activitatea ansamblului -, precum și a mass-media, prin consemnări venite din partea Radio România Actualități și Muzical, prin interviuri luate dirijorului și concert-maestrului orchestrei și din partea TVR Cultural, care a prezentat în cadrul emisiunilor Jurnal Cultural un reportaj dedicat cu informații consistente, cu secvențe din concert și interviuri. De asemenea, presa scrisă și-a manifestat interesul față de spectacolul aniversar și menționăm cronica din revista de specialitate Actualitatea Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
(imagine 6) - Ansamblul inginerilor-artiști la sfârșitul Concertului festiv de la Ateneul Român
Evenimentul aniversar al celor 70 de ani de viață artistică ai Orchestrei Inginerilor „Petru Ghenghea" a împrăștiat asupra actorilor care l-au făurit o strălucire pe deplin meritată pentru dăruirea lor întru muzică pe care noi, admiratorii activității, o remarcăm cu prilejul fiecărei apariții publice și pentru constanta preocupare de a atrage un public cât mai larg spre Marea Muzică.
Felicitări și Întru mulți ani, Orchestrei Inginerilor „Petru Ghenghea"!
