Importante momente aniversare tehnico-economice în 2026 (V)

Continuăm să prezentăm, în numărul de față, o cronică a unor remarcabile momente din istoria economiei, științei și tehnicii românești și nu numai, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2026 se împlinesc:

130 de ani de la:

▪ Efectuarea, la Spitalul Colțea din București, de către medicul Constantin Dimitrescu-Severeanu, a primelor radiografii chirurgicale în România. În același an (1896), neurologul Gheorghe Marinescu, pentru a stabili diagnosticul diferențial între acromegalie și eritromegalie, realizează, folosind aparatul Röntgen construit de D. Hurmuzescu și R. Benoit, radiografiile acestor două afecțiuni, considerate primele din lume;

▪ Darea în funcțiune a centralei electrice a orașului Craiova. În 1902, la această centrală a fost instalat primul grup cu motor Diesel de 120 CP și 160 rotații/minut din țara noastră, care antrena un generator de 2 x 140 V;

▪ Începerea - inițial, sub îndrumarea inginerului Gheorghe Duca și apoi, din 1899, a inginerului Anghel Saligny, pe baza proiectelor întocmite de un grup de ingineri români, condus de Ion B. Cantacuzino - a lucrărilor de construire a Portului Constanța, încheiate în 1906. La preluarea conducerii, Anghel Saligny a modificat proiectul inițial al portului, completându-l cu un bazin pentru exportul țițeiului și cu rezervoare pentru depozitarea țițeiului brut și a derivatelor acestuia;

▪ Începerea construcției Casei de Depuneri și Consemnațiuni (astăzi CEC Bank) din București, situată pe amplasamentul fostului Han Sf. Ion cel Mare;

▪ Înființarea Fabricii de ciment de la Azuga, dotată cu cuptoare Dietsch, a doua fabrică de ciment din România;

▪ Construirea Teatrului Național din Iași, conceput de arhitecții F. Fellner și H. Helmer, care au proiectat și clădirile Operei și Universității din Cluj, precum și edificii ale operelor din alte țări;

▪ Intrarea în exploatare (pentru realizarea legăturii feroviare cu Transilvania) a liniilor de cale ferată Râmnicu Vâlcea - Râul Vadului, pe Valea Oltului, și Comănești - Palanca, pe Valea Trotușului. Prima linie, executată de inginerul Mihail R. Romniceanu, a fost considerată, până la construirea liniei Bumbești - Livezeni, punctul culminant al artei constructive românești în materie de căi ferate, având șapte tuneluri scurte, între 30 m și 600 m.