English
Dacă ar fi să identificăm - printr-o formulă sintetică - întrebările fundamentale care frământă mediul de afaceri în consonanță cu principalele preocupări ale populației, atunci este util să recurgem la următoarea formulare: economia românească, încotro? Un răspuns oficial a dat în aceste zile Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Este vorba despre prognoza de primăvară, care prezintă modificări semnificative în tabloul de ansamblu al economiei noastre naționale, comparativ cu ediția precedentă.
- Credit foto: www.magnific.com
Date fiind caracteristicile de natură macroeconomică luate în considerare de CNSP, documentul aferent pornește, în mod firesc, de la prognoza Băncii Mondiale pentru Europa Centrală, dată publicității în aprilie a.c., prognoză care conține corecții negative față de estimările de la începutul anului, cu 0,3 puncte procentuale pentru 2026 și pentru 2027. S-au operat modificări în cazul tuturor țărilor din regiune (România, Croația, Bulgaria și Polonia). Este de remarcat că în centrul analizelor se situează elementele care au determinat reziliența țărilor respective în fața noii politici comerciale a SUA și a tensiunilor geopolitice care persistă și în prezent. Pentru țările din Europa Centrală se anticipează un avans de 2,7% în 2026 și menținerea unui nivel apropiat și în anul viitor.
La rândul ei, Comisia Europeană a revizuit negativ prognoza pentru UE cu 0,3 puncte procentuale, până la 1,1% pentru 2026 și la 1,4% pentru anul viitor. În cazul României, s-au redus anticipările de la 1,7% la 0,1% pentru anul în curs. Autoritățile de la Bruxelles au reconfirmat aprecierile precedente legate de influența puternică a factorilor exogeni asupra evoluției economice a fiecărei țări și pe ansamblul Uniunii Europene. Din această perspectivă, pentru 2026, avansul economic va înregistra o corecție descendentă cu 0,9 puncte procentuale, de la 1%, în estimarea anterioară, la 0,1% pentru condițiile macroeconomice actuale.
În ceea ce privește oferta, este de reținut cvasi-stagnarea economică prevăzută pentru anul în curs. De asemenea, s-a avut în vedere o accentuare a tendinței de restrângere a valorii adăugate în industrie. Totodată, ca urmare a majorării costurilor, în special a celor energetice, va avea loc un proces de restrângere și a valorii adăugate pe ansamblul economiei.
Tot CNSP consideră, potrivit unei evaluări aprofundate, că procesul de formare brută de capital rămâne, în continuare, principalul susținător al cererii interne. Prognoza se referă, de asemenea, la dinamica schimburilor internaționale, estimate a se desfășura pe un curs descendent, ca efect al deteriorării previziunilor privind creșterea economică a principalilor parteneri externi, precum și a perturbărilor intervenite în lanțurile de aprovizionare, producție, desfacere și comercializare. Exportul net ar avea, însă, un impact pozitiv, ca efect al majorării cu 1,7% a componentei de bunuri și servicii, simultan cu o cvasi-stagnare a importului de bunuri și servicii (1,1%), rezultată din restrângerea cererii interne.
Mai este de reținut că, pe termen mediu, se mențin neschimbate estimările pentru creșterea economică, pe ansamblul perioadei 2027 - 2029, ritmul mediu anual pentru produsul intern brut fiind de 2,2%, susținut, în principal, de procesul investițional.
Sporul anticipat se bazează pe evoluția peste nivelul PIB a sectorului de construcții, dinamica anuală a acestuia fiind estimată la 2,8%. Concomitent, se așteaptă o redresare treptată a sectorului industrial și intrarea acestuia pe un teritoriu pozitiv. În ceea ce privește sectorul terțiar, se prevede o revigorare după evoluțiile modeste din perioada 2025 - 2026, prin dezvoltarea cu precădere a activităților caracterizate printr-o plusvaloare ridicată.
Pe partea cererii, se consideră că investițiile brute, cu un ritm mediu anual de creștere de 2,7%, vor continua să reprezinte „motorul creșterii economice", în condițiile în care se va acționa astfel încât alocările de resurse disponibile - atât din fonduri europene, cât și din cele guvernamentale și private - vor fi mai bine gândite. Sunt condiții esențiale pentru finalizarea proiectelor majore, în special a celor de infrastructură. În ceea ce privește consumul privat, după declinul înregistrat până acum, se consideră că este posibil să devanseze ritmul mediu anual al produsului intern brut, ca urmare a reducerii treptate a efectelor consolidării bugetare. Exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuție ușor negativă la creșterea economică, iar dinamica medie a importului de bunuri și servicii o va devansa pe cea a exporturilor la aceste capitole, în urma revenirii cererii interne.
Ca orice prognoză, și cea elaborată acum de CNSP are un caracter orientativ. Realitățile în permanentă schimbare își vor spune, în ultimă instanță, cuvântul. Acest fapt nu diminuează cu nimic valoarea prognozei de primăvară la care ne-am referit. Este esențial, decisiv, ca activitățile de la orice nivel și din toate domeniile să se înscrie organic în sensul și la ritmurile prevăzute de prognoză, ceea ce implică promovarea tendințelor pozitive care s-au afirmat mai puternic în ultimul timp. În acest fel, va fi asigurată și depășirea dificultăților actuale, creându-se premisele pentru progrese reale și mai consistente în viitorul previzibil.