English
Pe temelia unor trainice tradiții
Reconstituirea drumului parcurs de publicația Univers ingineresc de la primul număr și până în prezent este marcată decisiv de modul în care s-a constituit și a evoluat Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR). Însăși apariția primului număr a reprezentat rodul inițiativei președintelui AGIR Mihai Mihăiță, implicat în tot ceea ce a însemnat și înseamnă organizația profesională a inginerilor români în viața întregii noastre societăți.
Ne reamintim că primele demersuri în vederea organizării unor asociații tehnico-inginerești în țara noastră sunt consemnate în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când s-a constituit Societatea de Ingineri și Arhitecți (1876). Apoi, cea dintâi asociație a inginerilor constituită cu statut instituțional a fost Societatea Politehnică, înființată în 1881, în prezența Regelui Carol I, cu prilejul inaugurării Căii Ferate Buzău - Mărășești, primul drum de fier din Vechiul Regat, proiectat și executat integral de inginerii români.
Asociația Generală a Inginerilor din România s-a „născut" la Iași, în 1918, anul Marii Uniri. În documentul programatic se menționa că obiectul de activitate al Asociației „constă în organizarea și sporirea cunoștințelor și puterii de muncă a inginerilor (...) pentru a aduce cel mai mare folos în opera de refacere a țării, sub semnul solidarității și susținerii intereselor profesionale ale acestora".
Cele două asociații și-au desfășurat activitatea în paralel până în 1948, când au fuzionat sub denumirea de Asociația Științifică a Tehnicienilor, organism care a avut mai multe titulaturi, precum Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor între anii 1951 - 1962 și Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor până în decembrie 1989.
Prin Hotărârea judecătorească nr. 4/1990 a reapărut pe scena societății civile românești Asociația Generală a Inginerilor din România, continuatoarea de drept a organizațiilor inginerești care au funcționat până la acea dată.
Am conturat prin această sumară trecere în revistă contextul istoric în care a apărut și publicația AGIR, al cărei număr 850 îl marcăm în ediția de față.
- Sediul AGIR din Calea Victoriei nr. 118, Sector 1, București
Un drum continuu ascendent, un prestigiu bine meritat
În februarie 1990 a apărut primul număr al săptămânalului Curierul AGIR, care și-a propus să constituie o tribună activă pentru schimburile de informații și de opinii în rândurile membrilor Asociației, un autentic purtător de cuvânt al tuturor membrilor comunității noastre profesionale care își desfășurau activitatea atât în țară, cât și peste hotare. Din luna mai 1990, publicația a devenit bilunară, sub noua denumire Univers ingineresc. De atunci, cum bine se știe, a apărut fără întrerupere, dobândindu-și, de-a lungul celor peste trei decenii și jumătate de existență, un loc important în peisajul mass-media din țara noastră, loc subliniat deseori - și, îndrăznim să apreciem, nu din complezență - de numeroase personalități ale vieții social-economice și politice, de reprezentanți de marcă ai societății civile.
Sunt parametrii unei activități a cărei importanță este subliniată în editorialul numărului de față. Este de remarcat că Univers ingineresc a păstrat permanent un echilibru între cele două laturi ale profilului său publicistic, respectiv între opinie și informare, ceea ce i-a permis să se afirme ca o tribună de reflectare a principalelor evenimente și preocupări ale inginerilor români. Acest profil a fost nu numai păstrat, ci și aprofundat, număr de număr, prin diverse modalități în toată perioada care a trecut de la prima apariție.
În cele ce urmează, vom marca doar numerele „rotunde" prin consemnarea etapelor unui parcurs publicistic aproape unic în țara noastră. O atestă deosebit de convingător finalizarea, în anul 2024, a proiectului de digitalizare și catalogare analitică a publicației prin implicarea directă și eficientă a Institutului Național al Patrimoniului, în parteneriat cu AGIR. Arhiva Univers ingineresc din intervalul 1990 - 2025 și din lunile care au trecut din acest an poate fi accesată la adresa: www.biblioteca-digitala.ro/?pub=7342-universingineresc/.
Precursori și continuatori
Colecția celor 849 de numere atestă, cu valoarea inestimabilă a documentului, bogata activitate a celor care au gândit și realizat publicația, pusă consecvent în slujba a ceea ce numim comunitatea profesională a specialiștilor care duc mai departe tradițiile și realizările științelor tehnice românești și universale, precum și a practicilor avansate în promovarea lor, sub egida inconfundabilă a AGIR.
Numărul 1 al precursorului publicației, Curierul AGIR, a fost consacrat în cea mare parte actualității „fierbinți" din perioada imediat următoare evenimentelor istorice din Decembrie 1989. Într-un anumit sens, putem să vorbim despre un „jurnal de campanie", deoarece atunci, în februarie 1990, se puneau bazele renașterii AGIR într-un context politic și economico-social deosebit de frământat. Așa se explică nu numai comunicatele publicate, ci și elaborarea unui proiect de Platformă-program, ca și relatările de la reuniunea din 22 ianuarie 1990 la care s-au adoptat decizii deosebit de importante, inclusiv înființarea unei publicații proprii de anvergură națională.
Integrarea organică a activității inginerești în noile structuri democratice a reprezentat o contribuție deosebit de importantă la dezvoltarea principalelor ramuri ale economiei naționale, la susținerea progresului științific și tehnic. Toate acestea au constituit contribuții esențiale la redobândirea și consolidarea demnității profesiei noastre, la ridicarea prestigiului ei prin îmbunătățirea continuă a calității activităților specifice, cu accent pe promovarea principiilor deontologice, caracteristice inginerului român.
După consemnarea semnificațiilor mesajului inițial, vom puncta, așa cum am mai precizat, apariția unor numere „rotunde", ceea ce permite cititorilor din toate generațiile să își reamintească și să cunoască mai bine ceea ce a însemnat și înseamnă o publicație de profilul și de nivelul Universului ingineresc.
Participare activă la procesele de tranziție spre democrație și economia de piață
Numărul 100 a apărut după cinci ani de la înscrierea în spațiul publicistic național a Curierului AGIR. Ne aflam atunci într-o perioadă în care se decideau liniile de acțiune pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană. Ceea ce s-a definit, în vara anului 1995, prin sintagma „Spiritul de la Snagov" era anticipat de AGIR, de Univers ingineresc, prin acțiunea sistematică de exprimare a opiniilor competente ale celor care erau deciși să aducă o contribuție tot mai mare la consolidarea temeliilor statului român, în primul rând, în domeniul economiei.
În acest spirit se pronunța clar, convingător, în repetate rânduri, inclusiv în intervențiile sale publice, președintele AGIR, Mihai Mihăiță. Să ne reamintim, de pildă, ce a scris în articolul intitulat „O sută":
„În luna februarie a anului 1990, atunci când un grup de ingineri entuziaști (dar cine nu era entuziast în acele zile!) reușise să reînființeze Asociația noastră, unele dintre primele gânduri și intenții au vizat editarea unei publicații care să ne reprezinte sub toate aspectele. Așa cum le stă bine unor adevărați ingineri, intenția s-a transformat rapid în fapte. Și, astfel, vedea lumina tiparului «Curierul AGIR», buletin de informare cu opt pagini și cu prețul unui exemplar de 3 lei. «Curierul» a apărut până în luna noiembrie a aceluiași an (în total, 12 numere), când, din cauza dificultăților din ce în ce mari, aparițiile regulate au încetat. Iată, însă, că în luna aprilie a anului următor (1991), același colectiv de entuziaști, întărit cu alți câțiva ingineri, solicita și obținea sprijinul conducerii Asociației pentru a relansa, în haine noi, o publicație a inginerilor și pentru ingineri".
*
Numărul 200 a apărut la 16 mai 1999, într-un an de criză economică, de convulsii politice deosebite, într-un context internațional dificil (bunăoară, aveau loc conflictele din fosta Iugoslavie), precum și sub semnul incertitudinilor care priveau procesul de aderare a României la NATO și la Uniunea Europeană. Dreapta măsură pe care o impunea dura realitate unei organizații profesionale de importanța AGIR s-a reflectat și în numărul 200, mai ales în editorialul semnat tot de președintele AGIR. Cităm:
„Apariția numărului 200 este un prilej de bucurie, de analiză a trecutului și de gândire creativă, de construire a viitorului.
Gabriel Garcia Marquez, laureat al Premiului Nobel, considera meseria de ziarist drept cea mai frumoasă meserie din lume. El dezaproba părerea potrivit căreia ziariștii nu au nimic în comun cu arta și susținea, dimpotrivă, că presa este «o formă literară» și că ar dori să convingă ziarele să investească mai puțin în tehnologie și mai mult în formarea personalității. În deplin acord cu acest mod de a privi presa, nu putem să nu observăm că lumea este într-o frenetică și nesfârșită căutare și că este un lucru minunat să cuprinzi chipul uman al evenimentelor.
Ca orice publicație care se respectă, «Univers ingineresc» a făcut eforturi să răspundă cu promptitudine cititorilor, cărora le-a câștigat încrederea. A militat pentru ceea ce înseamnă liniște, profesionalism adevărat, competență și responsabilitate. Avem deplină încredere în bunul simț al cititorilor, pentru că ei au știut să nu cadă în plasa celor care preferau să alerge după știri de senzație și să se bucure de privilegiile oferite de legitimația de ziarist, în loc să se gândească la creativitate și etică. Noi, după cum v-ați putut convinge pe parcursul aparițiilor publicației «Univers ingineresc», nu vrem să facem averi, ci ordine și lumină".
O nouă etapă în dezvoltarea economico-socială a României
Numărul 300 a apărut în vara anului 2003 într-o conjunctură economică favorabilă, caracterizată prin consolidarea a ceea ce se acumulase în faza respectivă a revoluției științifico-tehnice. Pe acest fond, este de reamintit că înainte cu câteva luni de apariția numărului 300, România semnase Protocolul de aderare la NATO și încheiase negocierile cu Uniunea Europeană la capitole esențiale, între care cele tangente cu tematica științifico-tehnică. AGIR, ca și alte structuri din domeniul nostru de activitate, între care foruri academice și de învățământ superior, precum și personalități din toate domeniile creației materiale și spirituale au formulat propunerea de a se crea Parcul Național al Științei și Tehnicii. Din păcate, acest demers, ca și altele, nu a avut, până în prezent (2026), efectul necesar și dorit, dar nici o asemenea situație (cel puțin neplăcută) nu diminuează cu nimic semnificațiile majore ale inițiativei susținută cu determinare și talent de Univers ingineresc. A fost publicat un apel din care reținem următoarele:
„Avem girul unei viziuni cuprinzătoare, novatoare, în consonanță cu ceea ce se întâmplă mai important în lume în materie de complexe muzeale, care să îmbine construcțiile adecvate cu spații în aer liber într-o concepție unitară, armonioasă. Parcul pe care îl propunem va fi un instrument de neînlocuit în efortul general îndreptat spre crearea de mijloace eficiente de educație, de învățământ integrat unei abordări moderne de formare a noilor generații și de instruire permanentă".
Firește, n-a fost singura inițiativă a AGIR. Într-o perioadă de creștere economică, numeroși ingineri, în special cei care lucrau în economia reală, în sistemul de cercetare - dezvoltare - inovare, au avut contribuții importante la mai buna valorificare a avantajelor comparative și competitive ale țării noastre. Este de reamintit că aceste contribuții s-au înscris în tendințele dominante ale societății informaționale subordonate condițiilor specifice din România.
În pas cu cerințele prezentului și viitorului
Numărul 400 a apărut în toamna anului 2007, tot în condițiile înregistrării unui ritm relativ înalt de creștere economică. De nouă luni, România avea statutul de țară membră a Uniunii Europene, ceea ce a conferit și activității inginerilor din țara noastră perspective dintre cele mai favorabile afirmării lor profesionale. Tot din păcate, în absența unei strategii naționale, postaderare, strategie pentru elaborarea căreia s-a pledat sistematic și convingător în Univers ingineresc, șansele oferite de procesul de integrare europeană a României au fost, în bună măsură, irosite. Peste un an, avea să se declanșeze criza globală, cu efecte directe și asupra României. În aceste condiții, AGIR - așa cum o atestă și articolele apărute în Univers ingineresc - nu a manifestat pasivitate, ci a militat continuu pentru creșterea contribuției inginerilor la soluționarea cerințelor economiei naționale. Faptul a fost confirmat, între multe altele, de manifestările organizate cu prilejul Zilei Inginerului Român (14 septembrie 2007). Cu acel prilej, președintele AGIR a prezentat un proiect de largă rezonanță, care viza înființarea unui Centru de creație tehnico-științifică și de asistență socială pentru vârsta a treia. Spicuim din articol:
„Pentru cei care au făcut atâtea lucruri bune în folosul țării și la care statul nu se gândește, crearea «Centrului de Creație tehnico-științifică și de asistență socială pentru vârsta a treia» ar fi o recunoaștere a meritelor și sacrificiilor unor specialiști care, prin realizările lor, au contribuit la progresul neamului, dar sunt și un izvor nesecat de realizări științifice și tehnice. Într-un cadru organizat, ei nu numai că pot
să-și perfecționeze cunoștințele, dar pot să rămână în contact cu tineretul, cu persoanele active, să afle «pulsul timpului», pot participa la dezbateri și chiar să-și aducă contribuții importante la clarificarea și soluționarea unor cerințe majore ale economiei, ale întregii societăți. Există o experiență și o dorință de a o valorifica și tocmai de aceea trebuie să-i acordăm cea mai mare atenție, să asigurăm cadrul organizatoric și baza materială pentru a stimula valorificarea tezaurului de care dispune generația a treia".
Acel demers, ca și multe altele, nu a avut succes, dar tema abordată și-a păstrat actualitatea și a fost aprofundată în paginile publicației Univers ingineresc.
Simultan, au fost tratate sistematic, într-o viziune unitară, teme esențiale din învățământ, din alte sfere ale vieții științifice și culturale, potrivit obiectivelor care s-au aflat permanent pe agenda AGIR.
În centrul atenției: adaptarea permanentă la schimbări
Modul în care publicația noastră s-a adaptat la dinamica vieții economico-sociale a fost apreciat în mod deosebit de conducerea AGIR și cu prilejul apariției numărului 500 al Universului ingineresc. Cu acel prilej, au fost remarcate următoarele caracteristici ale publicației: locul central ocupat, și în 2019, de informațiile referitoare la activitățile AGIR, inclusiv la nivelul filialei și sucursalelor, al societăților și cercurilor asociate, abordându-se teme de larg interes pentru inginerii români de pretutindeni. Rubrica „Evenimente organizate de filiala, sucursalele, societățile și cercurile AGIR" a reflectat viața bogată și interesantă din teritoriu, iar unele corespondențe ale participanților au fost de natură a oferi cadrul propice pentru un util schimb de experiență. Publicația a introdus teme noi și le-a aprofundat pe cele tratate anterior, între acestea aflându-se adaptarea învățământului tehnic și profesional la cerințele pieței muncii, reflectarea mai amplă și sistematică a acțiunilor inițiate de filială și sucursale, cu accent pe creșterea implicării inginerilor la soluționarea unor probleme atât de interes local, cât și de interes național, între care promovarea principalelor componente ale dezvoltării durabile, conexiunile economiei românești, în special ale sectoarelor în care își desfășoară activitatea numeroși ingineri cu procesele de integrare și globalizare, militând pentru creșterea rolului cărții științifico-tehnice la perfecționarea profesională continuă, mai ales prin prezentarea unor exemple necesar și posibil de generalizat.
Diversificare tematică, abordare unitară, coerentă și consecventă
Numărul 600 al publicației Univers ingineresc a fost și mai puternic ancorat în realitățile interne și internaționale, determinate de evenimentele care și-au pus amprenta asupra întregii evoluții economico-sociale a României, în conjunctura internațională binecunoscută. Aceleași foruri de conducere ale AGIR au apreciat, cu prilejul Dărilor de seamă referitoare la activitățile desfășurate, potrivit programelor adoptate conform Statutului Asociației, contribuțiile publicației noastre la realizarea obiectivelor aflate în fața întregii comunități inginerești din România. Pentru a releva diversitatea temelor tratate, vom menționa doar seria de articole care vizau modul concret de stimulare a creativității, pe baza unor acumulări cantitative și calitative generate de mari personalități inginerești. „Nevoia de modele" a constituit firul călăuzitor al articolelor cu caracter evocator, al căror ecou în activitatea nemijlocită nu poate fi sub nicio formă ignorat. În această sferă de preocupări, un loc important l-a ocupat prezentarea tradiționalelor Premii, Diplome și alte distincții ale Asociației, pentru realizări deosebite. De asemenea, s-a remarcat și modul în care Univers ingineresc a relatat despre activitatea cultural-artistică susținută de AGIR. Cităm un fragment semnificativ și în această ordine de idei:
„În mod deosebit, se cer remarcate concertele susținute de Orchestra Inginerilor la Ateneul Român, precum și în mai multe turnee din țară și străinătate. La rândul lor, cercurile extraprofesionale ale AGIR au avut o activitate intensă reflectată și ea în paginile publicației noastre. În acest fel, sunt stimulate talentele, se promovează adevăratele valori cultural-artistice, se întăresc legăturile cu publicul larg, iar vizibilitatea AGIR crește pe măsura în care se înmulțesc manifestările în domeniile literar, teatral, artelor vizuale, domenii în care inginerii s-au remarcat și se remarcă prin creații bine apreciate de specialiști, de publicul format din reprezentanții tuturor generațiilor și tuturor profesiilor".
Mesaje realiste, proactive, în condiții de crize multiple
Numărul 700, care a apărut în martie 2020, a fost marcat de declanșarea pandemiei COVID-19. În editorialul numărului respectiv, editorial intitulat „Unitatea imperativelor medicale, economice și etice", se subliniau următoarele:
„În condițiile actuale, se impune un comportament profesional care să permită păstrarea (pe cât posibil) a potențialul existent, în primul rând cel producător de bunuri și servicii. Tocmai interesul economic determină o participare tot mai activă a fiecărui inginer la conceperea și aplicarea de măsuri îndreptate cu precădere - ca prioritate absolută - către prevenirea și combaterea efectelor actualei pandemii de Coronavirus. Aici nu este vorba despre considerente pur teoretice, ci despre principii și criterii care se cer aplicate, fie că ne referim la gestionarea ajutoarelor de stat, la decalarea programelor de lucru, la extinderea muncii la domiciliu, mai ales prin utilizarea practicilor specifice erei digitale, prin reorientarea producției spre bunurile cele mai solicitate, în special de sectorul medical, dar și în privința alimentației de bază, a furnizării utilităților publice. Consonanța măsurilor la care ne referim reprezintă un imperativ fundamental în eforturile comune îndreptate spre depășirea în timp cât mai scurt, cu cât mai puține victime, a pandemiei, care a aruncat omenirea într-o criză de dimensiunile și gravitatea celei cu care fiecare dintre noi ne confruntăm acum. Acesta este principalul mesaj, care ni se adresează fiecăruia și tuturor laolaltă".
Ștafeta generațiilor în competiția pentru promovarea valorilor
Numărul 800 a apărut în luna mai 2024. În centrul atenției s-au aflat temele actuale, în contextul intern și internațional al crizelor suprapuse. Din acest motiv, accentul s-a pus pe măsurile proactive, cele care, începând de la nivelurile de bază, pot genera cât mai multă valoare adăugată. În numărul respectiv s-au făcut referiri numeroase și la activitățile AGIR, prin enunțarea criteriilor de acordare a Premiilor pentru anul precedent, cât și prin invitații la o serie de manifestări, între care simpozionul „Educația - componentă esențială a politicii de mediu".
În numeroase numere ale publicației au apărut articole referitoare la performanțe tehnico-științifice nu numai în rândurile cercetătorilor consacrați, ci și în rândurile elevilor cu aptitudini certe în acest domeniu. Multe dintre realizări au fost distinse cu Premiile AGIR. Pe această temă, cităm un fragment dintr-un articol care sublinia importanța acțiunilor îndreptate spre stimularea spiritului creativ al adolescenților și tinerilor:
„La Secțiunea «Ingineria construcțiilor de mașini», Premiul special al AGIR a fost acordat echipei de elevi și eleve de la Colegiul Național «Andrei Șaguna» din Brașov pentru conceperea și realizarea «Robotului de compoziție RoboAs19082». În aceeași secțiune, Premiul special al AGIR a fost decernat echipei de elevi de la Liceul Tehnologic «Alexandru Ioan Cuza» din Buzău, care a conceput și realizat «Standul didactic pentru studierea pornirii și funcționării motorului asincron trifazat cu motor bobinat».
Ambele echipe sunt formate din elevi care urmează clasa a X-a, cu experiență tehnică de cel puțin trei ani. Bineînțeles, un merit deosebit l-au avut și îl au profesorii îndrumători, cei care au stimulat echipele de elevi, le-au îndrumat, lăsând, însă, liber spațiul de manifestare a originalității, a creativității, marcate și de romantismul specific vârstei lor".
Un loc special l-a ocupat în paginile publicației noastre marcarea aniversării unor personalități inginerești de prim rang, care au adus contribuții de mare însemnătate la progresul științei și tehnicii românești, fie că a fost vorba despre creația din timpuri mai mult sau mai puțin îndepărtate, fie că s-au celebrat personalități în plină activitate. Între altele, reținem momente din timpul celebrării celei de-a 95-a aniversări a președintelui AGIR, Mihai Mihăiță. Redăm, în cele ce urmează, un fragment din cuvântul prof. univ. dr. ing. Florin-Teodor Tănăsescu, membru de onoare al Academiei Române:
„Viața și activitatea președintelui AGIR, Mihai Mihăiță, este exemplară din multe unghiuri de vedere. Eu aș vrea să relev o anume trăsătură personală. Mihai Mihăiță este bucuros când reușește, este trist când strădaniile sale nu duc întotdeauna acolo unde ar dori. În tot ceea ce face este înțelept, acceptând ceea ce spunea Democrit că vine din înțelepciune: gândire justă, vorbire fără greș, acțiune dreaptă.
Aș completa această cugetare cu observația potrivit căreia, ca unul care am colaborat cu domnia sa, care am avut șansa de a-i fi alături în multe acțiuni, am simțit gândirea sa justă, strădania de a da cele mai bune rezolvări, capacitatea de a asculta, precum și curajul de a lua decizii, nu întotdeauna ușoare, apropierea față de oameni și de nevoile lor.
Vorbirea fără greș pe care i-o atribuim nu face altceva decât să spună ce trebuie, corectă, reflectând ceea ce gândește. În sfârșit, acțiunea dreaptă dovedește și o altă latură a înțelepciunii sale, apropierea față de cei pe care îi conduce."
Tot în paginile publicației Univers ingineresc se găsesc numeroase articole referitoare la evoluții economico-sociale din diversele perioade ale apariției publicației noastre. „A fi pe fază" a reprezentat nu numai expresia calității actului gazetăresc, ci și o dovadă a implicării civice în soluționarea unor cerințe majore ale economiei, ale întregii societăți. Mai ales în perioade de mare dificultate, cum au fost crizele energetice, de aprovizionare și desfacere, financiar-bugetare, în special cele provocate de pandemie și de urmările acesteia, toate și-au găsit reflectarea prin luări de poziție, prin evidențierea unor experiențe avansate, menite tocmai să determine depășirea dificultăților și să înscrie activitatea inginerească pe făgașul normalităților, în consonanță cu demersurile care se desfășurau și în alte domenii de activitate, la scara întregii societăți românești".
Premise pentru noi și importante performanțe publicistice
Revenind la numărul 800, putem formula o concluzie la ceea ce am trecut în revistă până acum și să emitem unele considerații de ordin general.
În loc de orice altă evaluare, redăm, în încheiere, aprecierea conținută în Darea de seamă a Consiliului Director al AGIR asupra activității din perioada anterioară:
„În ceea ce privește publicația noastră «Univers ingineresc», este de remarcat, înainte de toate, aprofundarea, în ultimul an, a preocupărilor determinate de situația actuală și perspectivele evoluțiilor economico-sociale interne și internaționale din perspectiva activităților și intereselor comunității inginerești din țara noastră. Această orientare redacțională se bazează în primul rând pe inițiativele și acțiunile AGIR la nivel central și teritorial. În mod sistematic, sunt publicate informații, reportaje și comentarii care se referă la manifestările Asociației noastre consacrate în principal temelor legate de noua etapă a revoluției științifico-tehnice, cu accent pe digitalizare și inteligența artificială, precum și asupra unor aspecte majore ale dezvoltării durabile, ale educației profesionale, subsumate implicării inginerilor în soluționarea unor cerințe de primă importanță asemenea celor legate de valorificarea resurselor, în special a mineralelor rare, și depășirii efectelor crizei energetice.
Evenimentele organizate de filială și sucursale își găsesc, de asemenea, permanent locul în paginile publicației, în special prin abordarea la nivel local a problemelor globale enunțate.
O componentă esențială a publicației o constituie, în continuare, cultivarea tradițiilor, a respectului și prețuirii față de marii noștri înaintași, nevoia de modele constituind suportul unor articole referitoare la istoria științei și tehnicii românești, la aniversări și comemorări consacrate unor personalități inginerești
contemporane.
În sfera preocupărilor principale se înscrie și informarea permanentă a cititorilor în legătură cu deciziile care se iau în țară și la nivelul Uniunii Europene asupra unor domenii care interesează în cel mai înalt grad inginerii români de pretutindeni. Aceste informații privesc mai ales strategii, recomandări, acte legislative, măsuri instituționale care urmăresc perfecționarea activităților economico-sociale a căror evoluție pozitivă este determinată în tot mai mare măsură de activitățile inginerești."