English
Sediul central al AGIR a găzduit recent, așa cum am mai informat, dezbaterea științifică intitulată „Problematica elementelor rare, critice și strategice din România: între mit, realitate și perspectiva minieră". Inițiat de dr. ing. dr. ec. Nicolae Bud, membru al AGIR și al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR), în strânsă colaborare cu geologii Ciprian Constantina și Nicolae Călin, evenimentul s-a bucurat de o largă participare a specialiștilor, fiind mediatizat de principalele posturi naționale de televiziune. Dată fiind importanța dezbaterii, îi vom consacra spații largi în paginile „Universului ingineresc", astfel încât să dăm tuturor celor interesați posibilitatea să cunoască puncte de vedere deosebit de interesante, abordări teoretice și propuneri de soluții practice, supuse atenției factorilor decidenți la nivel local și național.
Cote ale implicării profesionale și civice
În deschiderea reuniunii, moderatorul dezbaterii, Nicolae Bud, a spus următoarele:
„Vă rog să îmi permiteți să salut cu căldură participarea la acest eveniment a unor eminenți oameni de știință, academicieni și profesori, a reprezentanților unor instituții publice centrale, a unor reputați geologi și ingineri minieri, a unor stimați jurnaliști. Putem, deci, aprecia că în această sală se află acum o mare concentrație de materie cenușie.
De asemenea, vă rog să adresăm împreună sincere mulțumiri generoaselor noastre gazde de la AGIR, implicate - ca totdeauna - în importante acțiuni din sfera științei, tehnicii și culturii.
În aceste momente, îmi amintesc că un celebru personaj literar nu începea nicio discuție până nu primea răspunsuri la întrebările: «Cine este?» și «Ce vrea?». Ei bine, la aceste întrebări pot să răspund că suntem acei profesioniști care se caracterizează mai ales prin două cuvinte: «Ne pasă!», adică ne pasă că în România importante resurse naturale, în special minerale, sunt insuficient valorificate, ne pasă că și în domeniile noastre de activitate s-a rămas în urmă față de evoluțiile pe plan mondial și aceasta nu din vina noastră, ne pasă că proiecte geologice și miniere pe deplin fezabile sunt lăsate de izbeliște. Firește, n-am epuizat gama îngrijorărilor noastre, dar cred că și exemplele date sunt suficiente pentru a reflecta preocupările cu adevărat majore, de actualitate și de perspectivă.
La întrebarea «Ce vrem?», putem răspunde cu patru cuvinte: «Soluția suntem noi, românii!». Adică, noi, românii, suntem în stare să depășim stările de fapt negative pe care le-am evocat și să acționăm în acest sens cu nedezmințită competență profesională și cu o puternică determinare civică.
Nu în ultimul rând, în consonanță cu răspunsurile la cele două întrebări - «cine suntem?» și «ce vrem?» - transmitem un mesaj alcătuit din numai trei cuvinte: «Contați pe noi!». Comunicările care se vor prezenta în această dezbatere sunt rodul unor demersuri exclusiv științifice. Ele conțin nu numai laborioase diagnoze, ci și importante deschideri spre viitor, pe baze realiste, cu adevărat novatoare în spiritul exigențelor actualei etape a revoluției științifico-tehnice.
Aș mai semnala o caracteristică a efortului depus de toți colegii care își vor susține comunicările. Nu împărtășim prejudecata potrivit căreia opiniile științifice nu pot fi exprimate într-un limbaj accesibil, lipsit de fiorul emoțiilor și de omenescul dialog colocvial.
Prin intermediul mass-media, dorim ca mesajele pe care le vom transmite să ajungă limpezi și convingătoare la marele public și să aibă ecoul necesar și posibil la factorii decidenți în așa fel încât strădaniile noastre științifice să nu fie în zadar.
Cu aceste gânduri, deschid dezbaterea noastră și îi rog să ia cuvântul pe iluștrii reprezentanți ai lumii științei și tehnicii, aici de față. Pentru început, îl rog să ni se adreseze pe domnul președinte al AGIR, Mihai Mihăiță".
O deschidere spre viitor; nevoia de soluții viabile și de acțiuni pentru aplicarea acestora
În numele gazdelor, președintele AGIR, președinte de onoare al ASTR, Mihai Mihăiță, i-a salutat pe toți cei prezenți și a adresat urări de succes reuniunii, subliniind semnificația locului de desfășurare a dezbaterii științifice în istoria ingineriei românești:
„Aici a funcționat Societatea Politehnică și de peste trei decenii și jumătate se află sediul central al Asociației Generale a Inginerilor din România. Acest impresionant edificiu a fost construit cu ajutorul donațiilor inginerilor. Menționez acest fapt deoarece este un exemplu de implicare benevolă în slujirea intereselor comunității noastre profesionale, în slujirea intereselor întregii țări.
Evident, reuniunea de față este încă un exemplu de implicare profesională și civică în rezolvarea unora dintre cele mai importante probleme de care depinde viitorul României. Nu trebuie să vă spun dumneavoastră, specialiștilor, cât de mare este interesul omenirii contemporane pentru asigurarea valorificării resurselor naturale, în special a mineralelor rare.
Doresc doar să salut inițiativa organizatorilor, în primul rând a colegului Nicolae Bud, de a ne reuni pentru a dezbate nu atât ce nu s-a făcut, ci pentru a evidenția ceea ce este necesar și posibil de făcut cu maximă urgență și competență.
Este de neconceput să rămânem în continuare în urmă când pe tot globul pământesc au loc acțiuni concrete pentru valorificarea mineralelor rare, explorarea, exploatarea, prelucrarea acestei resurse. Aceasta se dorește a fi fundamentală pentru actuala etapa a revoluției științifico-tehnice.
În consecință, a trecut vremea vorbelor, iar factorii decizionali la nivel național au datoria să asculte punctele de vedere ale specialiștilor, să aplice punctele lor de vedere raționale și, în felul acesta, să ne înscriem de urgență pe linia tendințelor care se afirmă tot mai puternic în lumea în care trăim.
Pentru timpul alocat nu este cazul să intru în detalii.
Urez succes demersurilor dumneavoastră și vă asigur că Asociația Generală a Inginerilor din România le va susține cu toată convingerea, cu toată determinarea, în numele întregii comunități inginerești din țara noastră."
A adresat un cuvânt de salut și prof. univ. em. dr. ing. DHC Valeriu V. Jinescu, președintele Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR), care a evocat, pe larg, implicarea membrilor acestui for de consacrare a celor mai valoroși ingineri români, cu accent pe elaborarea unor ample lucrări consacrate istoriei, științei și tehnicii din țara noastră, în context universal. Un loc important în acest demers științific și, totodată, publicistic, îl ocupă istoria mineritului în țara noastră, inclusiv contribuția geologilor la descoperirea și valorificarea resurselor naturale, iar în condițiile din prezent sunt meritorii eforturile îndreptate spre alinierea României la acțiunile care se desfășoară pe plan mondial, în special pentru valorificarea pământurilor rare.
O inițiativă susținută de Academia Română
În continuare, în numele celui mai înalt for științific și cultural al țării a prezentat un mesaj academicianul Nicolae Panin:
„Academia Română și dl. președinte Marius Andruh vă mulțumesc pentru invitația la dezbaterea «Problematica elementelor rare, critice și strategice din România: între mit, realitate și perspectiva minieră» și vă felicită pentru inițiativele dumneavoastră de a aborda domenii de primă importanță pentru o dezvoltare socio-economică durabilă a României. Știm că inițiatorul acestor preocupări este dl. dr. Nicolae Bud, care a organizat în anul 2025, în iunie, o dezbatere la fel de importantă ca cea de astăzi, «Dialoguri esențiale despre Geologia și Mineritul resurselor minerale».
Printre subiectele prioritare, de importanță majoră, ale Academiei Române se numără cele care vizează problematica resurselor naturale și tranziția energetică a țării. A fost organizată și funcționează sub directa coordonare a Biroului Prezidiului Academiei Române, Comisia de Resurse Naturale pentru Tranziția Energetică (CRNTE). Printre specialiștii care fac parte din aceasta Comisie se numără dl. membru de onoare al Academiei Române Doru Morariu și dl. dr. ing. Alexandru Pătruți, ultimul fiind prezent astăzi la debaterea organizată de dvs. Comisia a elaborat un document privind resursele critice și strategice ale României care ar urma să fie inclus în volumul pe care doriți să-l publicați.
Față de importanța problematicii abordate la dezbaterea organizată de dvs., Academia Română consideră necesar să facă următoarele precizări:
1. Din informațiile geologice existente, Academia Română consideră că România deține resurse și rezerve minerale și energetice considerabile, diverse și relativ uniform distribuite în teritoriu, atât pe uscat, cât și în domeniul marin.
2. Academia Română consideră că resursele subsolului, minerale și energetice, reprezintă un patrimoniu național, care trebuie să fie valorificat într-un mod sustenabil deoarece el reprezintă baza dezvoltării socio-economice a țării. De asemenea, în evaluarea potențialului național de resurse minerale este necesar să se ia în considerare și resursele secundare (halde și steril din iazurile de decantare care mai conțin cantități uneori apreciabile de elemente utile) și reintroducerea lor în circuitul economic, ceea ce va contribui la creșterea gradului de securitate și sustenabilitate a aprovizionării cu materii prime critice esențiale în sectoare industriale cheie pentru economia națională și chiar europeană.
3. Pentru valorificarea resurselor minerale este însă necesar să fie reactivată industria extractivă și de prelucrare (preparare, concentrare, metalurgie).
4. Este imperativ necesar ca valorificarea resurselor minerale să se facă într-un mod sustenabil, prin investiții evaluate în mare detaliu și foarte atent, cu luarea în considerare a cheltuielilor necesare pe întreaga perioadă de producție, precum și pentru readucerea zonelor de exploatare după încheierea acesteia la o situație ambientală corespunzatoare.
5. Este necesar să se operaționalizeze un Program național de cercetare-explorare geologică pentru punerea în evidență a unor noi resurse/rezerve de substanțe minerale utile, pentru o permanentă reevaluare și gestionare durabilă a acestor resurse. În acest sens, Academia Română consideră necesar să fie susținut corespunzator Serviciul Geologic Național care să coordoneze toate activitățile specifice de cercetare-explorare geologică și să asigure implementarea Programului geologic național, în consonanță cu obiectivele europene ale tranziției energetice.
6. Academia Română consideră că pentru un management sustenabil al resurselor minerale și enegetice ale țării ar fi necesar să se implementeze un cadru legislativ coerent pentru identificarea și gestionarea potențialului de resurse naturale ale României în interesul dezvoltării durabile a țării și, de asemenea, să se actualizeze și completeze cadrul legislativ existent (Legea minelor, Legea petrolului, Legea energiei și Legea mediului etc). Este necesar să se asigure armonizarea continuă a cadrului legislativ național cu legislația relevantă a UE și ONU (United Nations Resource Management System: Principles and Requirements, septembrie 2022).
7. În siturile UNESCO sau strict protejate de pe teritoriul țării să nu fie acceptată deschiderea lucrărilor de exploatare sau concesionarea zonelor respective pentru astfel de lucrări.
Vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc succes deplin în dezbaterea pe care ați inițiat-o."
Provocări, riscuri, oportunități
Prima comunicare, intitulată „Metalele (elementele critice) pentru tehnologiile durabile prezente și viitoare" a fost susținută de Nicolae Bud.
La început, s-a evidențiat importanța Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, care a abordat tema mineralelor viitoare din unghiul de vedere al riscului de aprovizionare cu metale, punând un accent deosebit pe metalele care au cunoscut o absorbție rapidă, ca urmare a apariției tehnologiilor verzi inovatoare: „Obiectivele specifice ale acestui document au constat în identificarea și analiza/disponibilitatea globală în regândirea geografică și prețurile metalelor critice, a potențialului de reciclare, inclusiv din evaluarea fezabilității pentru potențialele tehnologii inovatoare, destinate reciclării. Totodată, s-a urmărit identificarea condițiilor-cadru necesare pentru promovarea tehnologiilor care permit implementarea sistemelor de reciclare în circuit închis pentru metalele critice".
Un spațiu amplu a fost consacrat în comunicare documentelor elaborate de Institutul German Fraunhofer pentru Cercetare în Sisteme de Inovare și de Agenția Germană pentru Resurse Minerale, de Universitatea Yale privind criticitatea resurselor metalice ale planetei și listei de riscuri în materie de furnizare întocmită de British Geological Survey: „Toate aceste documente s-au referit la situația existentă și la posibilitățile practice de valorificare a respectivelor resurse. Între altele, s-a precizat cu titlu ilustrativ că, în 2013, Uniunea Europeană a importat aproximativ 91% din mineralele și metalele necesare. Mai târziu, evaluarea din 2017 a identificat 26 de minerale și metale critice, ale căror rate de dependență de importuri s-au situat între 0 și 100%. În consecință, securitatea aprovizionării este de o importanță crucială, în special cu aspirația Uniunii Europene de a crește contribuția industriei la PIB până la 20%, având ca orizont anul 2035".
În comunicare, s-a pus accentul pe situația României în domeniul identificării și valorificării resurselor minerale, subliniindu-se că „în prezent, gradul de cunoaștere economică a elementelor/minerale rare critice și strategice din România este insuficient raportat la resursele/rezervele care conțin elemente de calitate, cu costuri care privesc exploatarea și valorificarea respectivelor resurse. Problema vitală care se pune este în actuala fază conceperea și adoptarea de măsuri care să asigure valorificarea a ceea ce se cunoaște, ca pas obligatoriu pentru elaborarea de strategii pe termen mediu și lung. Programul geologic național ar putea să contribuie într-o mai mare măsură la creșterea și utilizarea resurselor secundare de materii prime minerale având ca obiectiv și auditarea acestor resurse, stocate în iazurile de decantare sau halde care pot prezenta un potențial ridicat de valorificare industrială".
În partea concluzivă a comunicării, s-a relevat că „un grup de cercetători de reputație mondială subliniază că realizarea cu succes a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite și implementarea Acordului de la Paris pe teme ecologice impun adoptarea de tehnologii care utilizează o gamă largă de minerale și metale în cantități mari. În același timp, reciclarea mineralelor și a metalelor, plus schimbările tehnologice, sunt de natură să contribuie la susținerea ofertei. Din această perspectivă, sunt necesare noi legături între cadrele instituționale existente pentru a supraveghea aprovizionarea responsabilă, traiectorii de explorare și exploatare minerală, practicile de mediu și conștientizarea consumatorilor cu privire la această tematică deosebit de complexă. Este necesar un consens internațional pentru a se atenua șocurile viitoarelor crize de aprovizionare, măsuri care ar putea fi întreprinse printr-un Act sau chiar un Tratat".
Satisfacerea viitoarelor cereri de materiale impune finalizarea unor investiții semnificative în explorarea și dezvoltarea de noi capacități de producție. În acest sens, s-a atras atenția asupra faptului că „acestea sunt acțiuni costisitoare și riscante. Va fi necesară îmbunătățirea guvernanței la nivel național, în condițiile reducerii riscului politic. Este una dintre modalitățile principale de atragere a investițiilor strict necesare. Îndeplinirea acestei condiții va permite deschiderea ariei de explorare și dezvoltare. Complexitatea problemelor menționate relevă că, pe măsură ce lanțul valoric se extinde pentru a include reciclarea, companiile miniere au obligația de a-și revizui modelele de afaceri pentru a se adapta unui peisaj în continuă schimbare. Perspectiva creșterii explorării și exploatării miniere pentru a se satisface cererea viitoare impune o concentrare mai accentuată pe măsurile îndreptate spre atenuarea impactului mineritului, mai ales în condițiile în care extracția se deplasează către noi frontiere în care experiența anterioară în gestionarea unor asemenea externalități poate să nu fie suficientă. Prin urmare, este necesar un efort internațional coordonat de dezvoltare a capacităților de previziune pentru a lumina strategiile publice, pentru a consolida utilizarea cât mai eficientă a mineralelor și metalelor. Este nevoie de un organism internațional cu un rol similar Agenției Internaționale pentru Energie".
Unitate în diversitate: adaptarea politicilor biologice și miniere din România la tendințele globale
Au mai prezentat comunicări ingineri, geologi și geografi care s-au referit la „definiții și context" în strânsă legătură cu tema pusă în dezbatere. O contribuție importantă de ordin terminologic a aparținut ing. geolog geograf Alexandru Nicolici, președintele Asociației Naționale a Profesioniștilor din Geologie și Minerit (ANPGM). Au urmat comunicările prezentate de acad. Mihai Ducea, pe tema „Noul Institut «Deep Time Research» București, un vehicul modern pentru prospectarea și explorarea resurselor naturale și energetice ale Balcanilor și un incubator de idei pentru noua generație de geologi", dr. geolog Marian Munteanu, directorul științific al Institutului Geologic al României, cu tema „Este valorificarea materiilor prime critice o prioritate pentru statul român?", prof. univ. dr. ing. Mihai Sorin Radu, rectorul Universității din Petroșani, cu tema „Valorificarea superioară a resurselor minerale și rolul Universității din Petroșani în acest domeniu", dr. geolog Alexandru Pătruți, consilier științific al Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei și membru al Comisiei de Resurse Naturale pentru Tranziția Energetică a Academiei Române, cu tema „Mineritul românesc, prezent și perspective", ing. Ionuț Gabriel Olteanu, cu tema „România între paradigma pasivului de mediu și paradigma resursei strategice", geolog Aurel Gheorghe, fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, cu tema „Gradul de cunoaștere geologică și economică a elementelor rare, critice și strategice din România, mit și realitate. Valoarea economică a acestora, prezent și perspectivă imediată", dr. ing. geolog Ionel Ureche, președintele PPAM, European Geologist, cu tema „Cadrul legislativ național și parcursul pentru exploatarea și valorificarea materiilor prime critice", dr. geolog Laurențiu Bogatu, membru al ANPGMR, cu tema „Avertismente privind necesitatea valorificării superioare a resurselor naturale", dr. ing. Marius Zlagnean, fost cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare, cu tema „Cercetarea, tehnologii de procesare și valorificare a metalelor rare, critice și strategice", ec. Alexandru Roșu, manager la compania „Verde Magnesium", cu tema „De la minereu la metal, producție sustenabilă în România", Lucian Dogaru, director general la compania „Radioactiv Mineral Măgurele - S.A.", cu tema „Implementarea/execuția lucrărilor de explorare subterană. Provocări și limitări".
Reuniunea s-a încheiat printr-o sesiune de întrebări și răspunsuri care a dovedit, din nou, interesul deosebit față de temele puse în dezbatere. Așa cum s-a mai precizat, comunicările vor alcătui un volum publicat de Editura AGIR, astfel încât un număr tot mai mare de persoane interesate de problematica abordată la reuniune să cunoască esența preocupărilor îndreptate spre valorificarea resurselor minerale rare, critice și strategice. Bineînțeles, acest volum va fi pus și la dispoziția factorilor decidenți la nivel național, astfel încât să dispună de o bază științifică consistentă în vederea adoptării de măsuri proactive, așa cum se procedează în prezent în majoritatea țărilor dezvoltate.
Vom reveni asupra evenimentului și a temei examinate în viitoare numere ale publicației „Univers ingineresc".