Ceremonie de ridicare a drapelului României la CERN

La 5 septembrie a.c., a avut loc, la Geneva, în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, ceremonia de ridicare a drapelului României la sediul Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), marcând astfel, în mod solemn, aderarea țării noastre la cea mai prestigioasă organizație de cercetare din lume. Reamintim că, la 17 iulie 2016, România a devenit cel de-al 22-lea stat membru cu drepturi depline al CERN. Organizația este, printre altele, cunoscută ca locul în care s-a creat web-ul (în anul 1989), precum și locul unde se află un accelerator de particule de mari dimensiuni (Large Hadron Collider), în care se urmărește recrearea condițiilor existente imediat după Big Bang.

Klaus Iohannis: Aderarea României la CERN, o recunoaștere a excelenței românești în domeniu

Cu acest prilej, președintele României a susținut, alături de directorul general al CERN, Fabiola Gianotti, și de președintele Consiliului CERN, Sijbrand De Jong, o alocuțiune în fața celor prezenți la eveniment, a avut o întâlnire cu cercetători români care lucrează la CERN sau colaborează la proiectele organizației și a vizitat principalele facilități ale acesteia (tunelul Large Hadron Collider - acceleratorul de particule de mari dimensiuni - și proiectul ATLAS - A Toroidal LHC ApparatuS).

Cu prilejul alocuțiunii sale, președintele Klaus Iohannis a evidențiat însemnătatea deosebită a aderării României pentru mediul științific și de cercetare din România, care reprezintă o recunoaștere a excelenței românești în domeniu și a contribuției țării noastre la realizarea unor proiecte și experimente cu o valoare științifică deosebită. În acest context, șeful statului a evocat meritele cercetătorilor, inginerilor și tehnicienilor români care au participat, în ultimii 20 de ani, la activitățile CERN și care, prin activitatea lor valoroasă, au consolidat imaginea țării noastre peste hotare. În prezent, peste 170 de fizicieni și ingineri români de la cinci universități și trei institute de cercetare din România lucrează în cadrul a 9 proiecte ale CERN.

La întâlnirea cu cercetătorii români, care au prezentat proiectele în derulare în care sunt implicați, președintele Klaus Iohannis i-a încurajat pe aceștia să fructifice oportunitățile care se deschid odată cu aderarea României la CERN, implicațiile aderării fiind semnificative nu numai pentru comunitatea științifică și de cercetare, ci și pentru posibilitățile de cooperare economică create pentru industria românească. Președintele României a subliniat că este mândru pentru realizările cercetătorilor români care colaborează cu CERN, i-a felicitat și a exprimat aprecieri deosebite pentru rezultatele activității lor, îndemnându-i, totodată, să continue importanta muncă pe care o desfășoară.

Noi oportunități în domeniul educației de specialitate

„Datorită noii calități a României de stat membru, companiile, institutele de cercetare și antreprenorii români vor avea la dispoziție amplul portofoliu de competențe tehnologice și științifice al CERN, rezultat a peste 50 de ani de activitate. Cercetătorii români vor avea astfel posibilitatea de a beneficia, în condiții de gratuitate, de tehnologiile aflate sub proprietatea intelectuală a CERN. Companiile românești vor avea dreptul să participe la licitațiile organizate de CERN privind furnizarea de echipamente și servicii industriale", se precizează într-un comunicat al Administrației Prezidențiale. Președintele Iohannis a subliniat, de asemenea, că prin aderarea la CERN se deschid și noi oportunități în domeniul educației de specialitate, prin acces la programe de pregătire profesională, programe doctorale și de master. Crearea de astfel de șanse pentru tineri este, prin urmare, foarte importantă.

Cu ocazia vizitei, președintele Klaus Iohannis a dorit să transmită și un mesaj de încurajare tinerei generații pentru a accede la structuri de elită în domenii ale cercetării de vârf. De aceea, din delegația oficială au făcut parte și doi olimpici la fizică, Mădălina Ravar și Cristian Duțescu, studenți la Facultatea de Fizică a Universității din București.

Vizita s-a înscris, totodată, în prima fază a proiectului național „România Educată", inițiat și promovat de Președintele României, care își propune să antreneze întreaga societate în construirea unei viziuni pe termen lung privind sistemul național de educație și cercetare, viziune care să sprijine identificarea opțiunilor strategice ale României și transformarea lor în obiective de țară. De altfel, în concepția Președintelui României, astfel cum a fost exprimată cu prilejul vizitei, cercetarea și inovarea fac parte integrantă din proiectul „România Educată".