English
Este pe deplin justificat interesul public, inclusiv al comunității inginerești din țara noastră, față de evaluarea corectă, pe fundament științific, a stadiului actual și a perspectivelor economiei noastre naționale. Acestui interes îi răspunde sistematic instituția a cărei menire este de a contura imaginea viitorului pe termen scurt și mediu, în funcție de rezultatele palpabile înregistrate într-o perioadă suficient de concludentă pentru identificarea tendințelor principale confirmate de realități. Este vorba - cum precizam din titlu - despre Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), a cărei cea mai recentă proiecție face obiectul paginilor de față. Vom recurge și la informațiile furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) în cazul în care s-au operat unele actualizări.
- Credit foto: www.freepik.com
Acțiunea factorilor interni în context internațional
Prognoza la care ne referim pune, de la început, accentul pe corelația intern-extern, cu impactul previzibil asupra ansamblului de macroindicatori la scară națională. În acest sens face trimiteri la anticipările avansate de instituții cu o arie de acțiune mondială.
Bunăoară, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a estimat o dinamică de 3,2% pentru economia mondială în 2025, dar și o atenuare ușoară în 2026, urmând să accelereze la 3,2% în 2027. Se consideră că Zona Euro va depăși în 2025 performanța anului anterior și va crește cu 1,4% în 2027.
Pentru România, OCDE a prognozat o creștere economică moderată în 2025 și 2026, de 1,3% și respectiv 1,0%, urmată de o revenire până la 2,2% în 2027. Consumul privat din țara noastră se va diminua și în prima parte a anului 2026, deoarece încetinirea dinamicii salariilor și măsurile de consolidare fiscală vor afecta mai puternic veniturile reale disponibile. La polul opus, investițiile vor impulsiona economia, odată cu accelerarea proiectelor finanțate prin fonduri europene, iar exporturile își vor reveni treptat.
La rândul ei, Comisia Europeană estimează pentru România un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, întrucât consolidarea fiscală va reduce consumul public și privat, afectat și de inflația ridicată din prima jumătate a anului în curs. Economia noastră națională va continua, totuși, să avanseze datorită amplificării treptate a investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete, cu o contribuție pozitivă în 2026. Începând din anul 2027, se preconizează ca ritmul de creștere reală a PIB să fie mai mare de 2%, pe măsură ce consolidarea fiscală se va relaxa. Se așteaptă ca tensiunile pe piața muncii să se tempereze, iar încetinirea consumului privat, combinată cu reziliența exporturilor, să reducă treptat deficitul extern ridicat.
Riscurile la adresa Prognozei provin, în principal, din intensificarea tensiunilor geopolitice, incertitudinea politică și fragmentarea globală. De asemenea, perspectiva unor noi schimbări în politica globală în materie de comerț rămâne îngrijorătoare. Investițiile ar putea fi afectate de ritmul lent al reformelor structurale și de întârzierile în absorbția fondurilor UE. Presiunile asupra prețurilor, întreținute de perturbări ale lanțurilor globale de aprovizionare și de evenimente meteorologice nefavorabile, pot ridica și mai mult nivelul inflației. În schimb, evoluțiile pozitive pot să decurgă din posibile reduceri ale tarifelor în urma unor noi runde de negocieri cu SUA, din accelerarea reformelor și introducerea inteligenței artificiale pe scară largă - cu efect asupra productivității. Toate acestea ar urma să impulsioneze mai ales creșterea economică pe termen mediu.
- Credit foto: www.freepik.com
Investițiile - principalul „motor" al creșterii produsului intern brut
Conform practicilor internaționale, prognozele macroeconomice naționale pornesc de la evoluția produsului intern brut (PIB), deoarece acest indicator are capacitatea de a sintetiza ansamblul factorilor care determină o mai bună utilizare a resurselor în vederea satisfacerii nevoilor societății. De aceea, reținem, înainte de toate, aspecte care vizează finalitatea efortului productiv, creator de valoare adăugată.
Se impune, astfel, a remarca - din punctul de vedere al elementelor de utilizare a PIB, respectiv cererea - că investițiile au reprezentat în anul precedent principalul susținător al creșterii economice. În condițiile continuării marilor proiecte de infrastructură aflate în execuție, precum și demarării altor obiective de investiții de interes național, formarea brută de capital fix a revenit în teritoriul pozitiv, respectiv o creștere notabilă în trimestrul al treilea 2025 (8,3%), concretizată într-o rată de investiții de 34,2%. Acest rezultat este în concordanță cu evoluția cheltuielilor de investiții care, conform execuției bugetare, s-au situat cu 10,3% peste cele din aceeași perioadă din anul 2024, o pondere importantă revenind finanțării din fonduri naționale (circa 59% din totalul cheltuielilor de investiții). În sens contrar, atenuarea dinamicii puterii de cumpărare a populației a determinat o temperare a sporului de consum privat de la 5,7% în anul 2024 la 0,5% în primele 9 luni din 2025.
În condițiile unei ușoare reziliențe a cererii externe, exportul de bunuri și servicii s-a majorat cu 3,8%, în timp ce importul de bunuri și servicii, ca urmare a încetinirii cererii de consum final și intermediar, a avansat ca volum cu doar 1,8%. Acest comportament - care se estimează că va continua și în perioada următoare - a permis realizarea unei corecții a contribuției negative a exportului net la -0,8 puncte procentuale în ianuarie - septembrie 2025, față de nivelul ridicat înregistrat în anul precedent (-2,8 puncte procentuale) .
Pe partea ofertei, s-a evidențiat faptul că, spre deosebire de primul semestru din 2025, când creșterea se baza cu precădere pe contribuția impozitelor nete, la nivelul intervalului ianuarie - septembrie raportul s-a inversat, valoarea adăugată brută (VAB) pe totalul economiei susținând rata de creștere reală a PIB cu 0,5 puncte procentuale. Astfel, pe sectoare de activitate, s-a observat accelerarea din domeniul construcțiilor, iar aportul acestei ramuri la dinamica PIB a fost de 0,5 puncte procentuale. Deși activitatea în industrie a manifestat o revenire în trimestrul III (+1,1%), pe ansamblu, s-a menținut într-o manieră contradictorie, pe fondul unei cereri externe încă reduse în prima parte a anului. De asemenea, pentru sectorul agricol rezultatele substanțiale din trimestrul III (+9,2%) obținute ca urmare a unor randamente mari la unele culturi agricole, au condus la o creștere pe totalul perioadei de 6,8% și o susținere a avansului economic cu 0,2 puncte procentuale.
Evoluția activităților din sectorul serviciilor a fost oscilantă. S-a remarcat performanța ramurii de informații și comunicații, care a înregistrat în trimestrul III o rată a VAB de 6,1%, pe ansamblul perioadei majorarea fiind de 2,9%, iar contribuția la avansul economiei de 0,2 puncte procentuale. La polul opus s-au situat activitățile profesionale științifice și tehnice, cu o diminuare a VAB cu 3,7% și un impact negativ asupra PIB de 0,3 puncte procentuale. Tendințele negative s-au compensat pe totalul sectorului terțiar, care și-a menținut valoarea adăugată brută aproape constantă pe primele 9 luni, cu o scădere marginală de -0,1%, ceea ce a diminuat creșterea economică (-0,1 puncte procentuale).
Prețurile de consum s-au încadrat, începând cu luna iulie, pe un trend ascendent, ca urmare a celor două șocuri succesive manifestate, respectiv expirarea schemei de plafonare a prețurilor pentru energia electrică începând cu 1 iulie și majorarea cotelor de TVA și a accizelor de la 1 august 2025, conform pachetului de măsuri de ajustare a deficitului bugetar. În aceste condiții, rata anuală a inflației în luna noiembrie a ajuns la 9,8%, România continuând să se poziționeze pe primul loc în rândul statelor membre ale UE cu cea mai ridicată rată a inflației. Presiuni inflaționiste s-au resimțit cu precădere din partea tarifelor la servicii (creștere anuală de 11,0%) și a produselor nealimentare (+10,7%, ca urmare a avansului prețurilor pentru energie electrică și termică), în timp ce prețurile mărfurilor alimentare s-au majorat cu 7,6%. Ca medie anuală, în primele 11 luni din 2025, rata inflației a ajuns la 7,1% (peste nivelul de 5,6% din 2024), pe fondul aplicării măsurilor fiscal-bugetare începând cu trimestrul al III-lea.
- Credit foto: www.freepik.com
Pe ansamblu, comerțul internațional cu bunuri a avut o dinamică pozitivă în ianuarie - octombrie 2025, pe fondul majorării cu 3,4% a importurilor, în dinamică inferioară comparativ cu exporturile (+4,3%). Această tendință în schimburile comerciale reflectă o revenire a cererii externe în partea a doua a anului și o restrângere a importurilor, în concordanță cu evoluția mai temperată a cererii interne.
Este încurajator că exporturile au fost susținute în proporție de 46,5% de mașini și echipamente pentru transport, care au avansat cu 3,4% față de intervalul de comparație al anului 2024 și de produse manufacturate (fier, oțel, cauciuc, metal, lemn - exclusiv mobilă, articole de îmbrăcăminte și accesorii, încălțăminte, mobilă și părțile ei etc.) care, cu o valoare de 21,9 miliarde euro, au reprezentat 27% din total. De asemenea, importurile au fost constituite majoritar din produse ale industriei auto și din cele ale sectorului manufacturier, acestea reprezentând 36,6%, respectiv 28,4% din structura achizițiilor de bunuri de pe piețele externe.
Un exemplu cu o amplă valoare de generalizare: construcțiile
Pe partea ofertei, evoluțiile macroeconomice și cele ale indicatorilor sectoriali din anul precedent evidențiază o îmbunătățire importantă a situației în domenii de activitate esențiale.
Prognoza evidențiază, în acest sens, un caz concret, respectiv, sectorul construcțiilor, în care decontările bugetare pentru proiectele de investiții și comportamentul mediului privat de accelerare a unor lucrări au determinat o creștere semnificativă a volumului lucrărilor cu 40% în luna iulie. Ulterior, politica guvernamentală de decontare a cheltuielilor de investiții a susținut sectorul astfel încât, pe ansamblu, influența construcțiilor asupra Prognozei a condus la revizuirea dinamicii PIB cu 0,3 puncte procentuale, de la 0,6% la 0,9% pentru anul 2025. Corespunzător, pentru valoarea adăugată brută din construcții, în scenariul din toamnă se prevede o ajustare consistentă cu 3,8 puncte procentuale, de la 3,8% la 7,6%.
În ceea ce privește industria, dinamica valorii adăugate brute s-a menținut, ca și în scenariul anterior, în teritoriul negativ, dar cu o ușoară îmbunătățire, respectiv -0,1%. O cvasistagnare este estimată în scenariul actual (-0,1%) și în cazul sectorului terțiar, susținerea provenind în mare parte din activitatea de informații și comunicații. Totodată, este de așteptat ca, în ultima parte a anului, impactul măsurilor de consolidare fiscală stabilite de guvern să fie mai vizibil la anumite categorii de servicii, în special cele destinate gospodăriilor populației.
Pe partea cererii - prin luarea în considerare a rezultatului foarte bun obținut de formarea brută de capital fix în trimestrul III - s-a impus o reevaluare pozitivă a dinamicii investițiilor brute pentru 2025 (+5,0%), respectiv o majorare cu 2,2 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Concomitent, avându-se în vedere efectele aplicării măsurilor de consolidare fiscală, respectiv o temperare a consumului mai pronunțată decât s-a estimat anterior, se preconizează o ușoară reducere a consumului privat ( -0,1% față de creșterea de 1,1% din prognoza anterioară). În ceea ce privește consumul guvernamental, evoluția din trimestrul al treilea a determinat o revizuire ascendentă a ratei anuale de creștere cu 1,4 puncte procentuale. Exportul net își va reduce impactul negativ, față de estimarea anterioară, diminuând creșterea economică cu doar 0,5 puncte procentuale, importul de bunuri și servicii (+4,5%) menținându-și ritmul de creștere la valori superioare comparativ cu cel a exportului de bunuri și servicii (+3,7%).
Prognoza deficitului de cont curent se menține la nivelul estimărilor anterioare, respectiv 8,0% din PIB, deși în structură s-au operat unele modificări. Astfel, a fost diminuat impactul nefavorabil provenit din deficitul balanței comerciale ca urmare a îmbunătățirii exportului de bunuri în partea a doua a anului trecut, concomitent cu încetinirea importurilor. O contribuție negativă mai accentuată a fost estimată, însă, la nivelul veniturilor primare și secundare, ponderea acestora în PIB înregistrând o creștere cu 0,5 puncte procentuale.
Rezultatele mai modeste ale economiei în 2025 au condus la revizuirea în jos a prognozelor pentru indicatorii relevanți privind piața muncii. Decelerarea în dinamică a efectivului lunar al salariaților a condus la o estimare de creștere moderată a numărului mediu (+0,3% comparativ cu +0,6% în versiunea precedentă). Totodată, câștigul salarial mediu brut va consemna o majorare similară (+8,0%), cu numai 0,1 puncte procentuale peste nivelul prevăzut în prognoza de vară 2025, dar puterea de cumpărare a populației va suferi o deteriorare mai amplă, ca urmare a efectelor mai pronunțate ale șocurilor inflaționiste.
- Credit foto: www.freepik.com
Perspectiva pentru anul în curs fundamentată de bilanțul pe 2025
Conform Prognozei CNSP, în 2026, impactul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai pronunțat și se va resimți cu precădere la nivelul restrângerii puterii de cumpărare a populației, ca urmare a menținerii unei inflații ridicate în prima parte a anului și a unei reduceri a venitului disponibil al gospodăriilor. În consecință, în scenariul actual nivelul creșterii economice în anul 2026 este prognozat la 1,0%, ușor în scădere comparativ cu estimările din prognoza de vară.
Pe activități, construcțiile rămân cel mai dinamic sector, susținut de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene. Se anticipează o ușoară redresare a sectorului industrial și a serviciilor, dar dinamicile acestora rămân încă modeste.
Pe partea cererii, în contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență (finalul anului 2026), se așteaptă o accelerare de ritm în ceea ce privește absorbția fondurilor alocate prin instrumentul „Next Generation EU" care, printr-o gestionare responsabilă vor genera un avans de 4,0% al investițiilor brute. Cu toate acestea, există riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluției procesului investițional și implicit asupra creșterii economice.
În contextul economic actual, afectat de măsurile de reducere a deficitului bugetar, înclinația spre consum a populației se va reduce semnificativ, determinând o decelerare pronunțată a consumului privat (-0,8%). Exportul net, ca urmare a majorării cu 2,7% a exportului de bunuri și servicii, concomitent cu un avans mai lent al importului de bunuri și servicii (+1,2%), rezultat din restrângerea cererii interne, va aduce o contribuție pozitivă de 0,5 puncte procentuale la rata reală de creștere economică.
Evoluția economică supusă riscurilor aferente investițiilor pentru anul 2026 a determinat revizuirea în sens negativ a proiecției privind efectivul lunar al salariaților, ceea ce, la nivel de medie anuală, va conduce la o stagnare a numărului de angajați, comparativ cu creșterea de 0,5% din prognoza anterioară. Pe termen mediu, se anticipează însă o ușoară tendință de creștere, în corelație cu avansul economiei, astfel încât numărul de salariați să se majoreze cu un ritm mediu anual de 1,2%. În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, se estimează o majorare cu 5,5% pentru 2026, având în vedere comportamentul sectorului concurențial de corelare a indexărilor salariale cu inflația și cu politica salariului minim, dar și o ușoară diminuare a câștigurilor în sectorul bugetar, ca efect al măsurilor de consolidare fiscală. Pentru perioada următoare este de așteptat o dinamică medie anuală de 5,7%, însoțită de creșterea puterii de cumpărare și revenirea procesului dezinflaționist.
- Credit foto: www.freepik.com
O viziune strategică pe termen mediu
Pe partea ofertei, Prognoza relevă, în ceea ce privește evoluția indicatorilor macroeconomici în intervalul
2027 - 2029, că actualul scenariu prevede un context macroeconomic intern în atenuare, având loc corecții pentru deficitele interne și externe, ceea ce va susține o rată medie anuală de creștere a produsului intern brut ușor peste 2,0%. Construcțiile vor continua să reprezinte activitatea cea mai dinamică din economie, cu un ritm mediu anual al perioadei superior produsului intern brut (2,8%). Estimările revizuite prevăd, pe termen mediu, redresarea sectorului industrial, cu o rată anuală în jur de 2%, iar pentru servicii, după evoluțiile modeste din perioada 2025 - 2026, se așteaptă o relansare a acestora, în principal prin performanțele activităților cu plusvaloare ridicată.
Pe partea cererii, investițiile brute, cu un ritm mediu anual de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susținere a creșterii economice, o atenție deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât și din cele guvernamentale și private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură. Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual de 2,6%, cu 0,4 puncte procentuale peste cel al produsului intern brut. Exportul net va avea, tot pe termen mediu, o contribuție negativă de circa 0,2 puncte procentuale la creșterea economică, dinamica medie a importului de bunuri și servicii (3,3%) devansând-o cu 0,1 puncte procentuale pe cea a exportului de bunuri și servicii (3,2%).
Procesul inflaționist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepție făcând primul semestru din 2026, când se vor resimți temporar efectele măsurilor de creștere a sustenabilității fiscale și a reliberalizării pieței energiei din anul curent. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creșterii prețurilor de consum pentru anul 2026, provenind din reliberalizarea prețurilor pentru gazele naturale și renunțarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste șocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaționist și o contracție mai amplă asupra consumului gospodăriilor populației. Conform traiectoriei estimate, este de așteptat ca rata inflației la sfârșitul anului să se încadreze, începând cu 2027, în marjele țintei stabilite de Banca Națională a României (BNR). Pentru cursul de schimb leu/euro a fost luată ca ipoteză pentru intervalul de prognoză o depreciere medie anuală de 1,0%. În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu va continua procesul de corecție, mai pregnant în anul 2026, fiind susținut atât de măsurile de reducere a deficitului bugetar, de o absorbție în creștere a fondurilor europene, cât și de îmbunătățirea competitivității externe a bunurilor autohtone.
- Credit foto: www.freepik.com
*
Desigur, toate aceste anticipații se cer evaluate din perspectiva a ceea ce se cunoaște în prezent. Tocmai de aceea, prognozele se revizuiesc periodic, în funcție de ceea ce se întâmplă pe parcurs. Vom ține, deci, la curent cititorii cu astfel de revizuiri de cel mai mare interes pentru noi, toți, participanți și beneficiari ai activităților economico-sociale.