English
Ordinul nr. 5.077/2026 al Ministerului Educației și Cercetării, publicat recent în Monitorul Oficial, marchează o schimbare de paradigmă în sistemul de examinare românesc. Concepute pentru a fi aplicate începând cu sesiunile examenului național de bacalaureat din anul 2030, noile programe oficiale mută accentul de la simpla reproducere de text către competențe analitice necesare în secolul XXI. Pentru comunitatea tehnică, dinamica acestei programe este surprinzătoare: discipline tradiționale, precum Limba și literatura română, integrează acum elemente clare de analiză a sistemelor de date informaționale și de deconstrucție a textelor generate automat.
- Credit foto: www.magnific.com
„Auditul" textelor generate de AI - o nouă competență de examen
Una dintre cele mai relevante noutăți tehnologice o reprezintă introducerea codului de competență CG3.7 în trunchiul comun de evaluare. Conform programei, absolvenții de liceu vor fi testați privind capacitatea de a evalua critic conținutul digital și texte generate de inteligența artificială, identificând potențiale inexactități sau stereotipuri lingvistice. Nu va mai fi un simplu examen de limbă, ci un proces de corectare a greșelilor de logică, a clișeelor și a prejudecăților din modelele AI. Elevii vor trebui să analizeze textul generat artificial ca pe un răspuns primit de la calculator, care trebuie verificat și corectat cu atenție.
Evaluarea surselor și analiza de date în mediul online
Programa extinde competențele de examinare în zona de combatere a dezinformării. Elevii vor trebui să dețină instrumente conceptuale clare pentru separarea informațiilor valide de cele false sau cu caracter manipulator, verificând atent de unde provin știrile din mediul online.
Din punct de vedere practic, elevii vor analiza comunicarea pe internet prin trei noi direcții:
▪ Analiza structurii digitale - înțelegerea modului în care funcționează link-urile și textul de pe internet (hipertextul) și cum ne influențează acestea felul în care citim;
▪ Noile formate media - analizarea mesajelor și a stilului de comunicare din postările de pe rețelele sociale și din podcasturi;
▪ Sisteme de organizare vizuală - folosirea graficelor, schemelor și a hărților de date pentru a rezuma și a compara mai simplu ideile.
Dincolo de digitalizarea disciplinelor umaniste, nucleul dur al reformei se regăsește în revizuirea curriculei tehnice. Anexa nr. 12 stabilește noua structură pentru Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC), transformând evaluarea competențelor digitale dintr-un simplu test de utilizare a suitei Office într-o probă obligatorie de „igienă cibernetică", procesare de date complexe și interacțiune responsabilă cu sistemele AI. Proba C devine un indicator de alfabetizare tehnologică aplicat pentru toți absolvenții, indiferent de profil.
Prin susținerea probei de examen la disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor, candidatul va trebui să facă dovada următoarelor competențe generale: ▪ Recunoaște conceptele, instrumentele și relațiile fundamentale din domeniul TIC, pentru a construi o bază solidă de cunoștințe utilizabile; ▪ Explică principiile, rolul instrumentelor și relațiile fundamentale din domeniul TIC, pentru a rezolva sarcini specifice într-o societate digitală; ▪ Utilizează instrumentele și metodele specifice domeniului TIC pentru rezolvarea de sarcini specifice, respectând pașii operaționali; ▪ Analizează instrumentele, strategiile și metodele specifice domeniului pentru a face alegeri adecvate, într-o societate digitală; ▪ Evaluează eficiența și impactul instrumentelor, strategiilor și metodelor din domeniul TIC, pe baza unor criterii tehnice, etice și legale; ▪ Creează produse și soluții digitale personalizate, adecvate scopului propus.
*
Din perspectivă sistemică, actul normativ este organizat pe module stricte, totalizând 18 anexe ce acoperă filierele teoretice, vocaționale și tehnologice. Pentru ingineri, această reformă legislativă reprezintă o validare a faptului că gândirea analitică, structurile de date și competențele digitale nu mai sunt apanajul exclusiv al științelor exacte, ci devin noul algoritm de bază al educației naționale.