Forumul Minier Român, ediția a III-a Dezbateri fructuoase, soluții realiste

Sediul central al AGIR din Calea Victoriei nr. 118 (București) a fost, la 21 aprilie a.c., gazda Forumului Minier Român 2016. Această manifestare, aflată la a treia ediție, a avut ca organizator Asociația Profesională Munții Apuseni (APMA), cu sprijinul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), Ministerului Mediului și Pădurilor (MMP), Ministerului Justiției (MJ), Ministerului Finanțelor Publice (MFP), Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) și Academia de Științe Tehnice din România (ASTR) au fost partenerii Forumului.

Mesajul premierului Dacian Ciloș

 Distinși participanți la Forum,

Sunt încântat să mă adresez dumneavoastră și îmi convine să considerați mesajul meu drept expresia dorinței de a vă fi alături în materializarea proiectelor ce vă animă. Aprecierea mea vine nu doar din calitatea ce îmi este încredințată în prezent de societate, ci și din convingerea că asemenea demersuri se pot dovedi generatoare de idei, soluții și rezolvări necesare și binevenite pentru viitorul țării.

Ne este clară tuturor datoria de a gestiona cu maximă eficiență și deplină responsabilitate resursele de care dispunem la un moment dat.

Organizarea acestui Forum se revendică, atât prin conținutul, cât și prin obiectivele sale pe termen scurt, mediu și lung, al momentului ales, din dorința de a participa ca specialiști, ca intelectuali, ca români la căutarea și identificarea unor căi și pârghii de acțiune în domeniul pe care îl cunoașteți mai bine ca oricine, la cristalizarea de catalizatori eficienți și durabili.

România este interesată, în tot ceea ce face, să-și alinieze comportamentul la standardele proprii comunității europene din care face parte, să garanteze cetățenilor săi o existență demnă, prosperă, în deplină siguranță, în sincronie cu propriile aspirații. Binevenit este orice efort de natură să coaguleze - pe această autostradă spre ziua de mâine - potențialul material și uman de care dispunem. Văd în ceea ce vă propuneți să faceți, în felul de a gândi și de a vă proiecta ca actori viabili un mod promițător în a conferi resurselor de materii prime un loc prioritar.

Plec de la recunoașterea unui postulat: în implementarea și accelerarea dezvoltării acestui sector al economiei naționale, se impune sincronizarea, corelarea foarte strânsă a instituțiilor statului ce conturează strategiile pe termen lung și operatorii angrenați în dezvoltarea proiectelor economice.

Fără urmă de îndoială, statul rămâne preocupat a supraveghea aplicarea acelor practici și tehnologii disponibile la nivel mondial, eficiente economic, dar și cu impact minim asupra mediului, proces ce trebuie să includă și impulsionarea cercetărilor tehnologice în domeniu, precum și pregătirea specialiștilor în interiorul unui învățământ performant dedicat.

Se impune să privim lucrurile cu realism: statisticile disponibile pentru sectorul economic al resurselor minerale sunt în același timp îngrijorătoare, dar și întru totul mobilizatoare.

Găsesc meritoriu pentru acest Forum modul de abordare a „fotografiei momentului" și mobilizarea aproape exhaustivă a celor ce pot configura soluții constructive reale.

Mă simt îndemnat să adresez mulțumiri partenerilor ce vă stau aproape în acest demers, ministerele Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Mediului și Pădurilor, Finanțelor Publice, Justiției, Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și, nu în ultimul rând, Asociației Generale a Inginerilor din România, respectiv Academiei de Științe Tehnice din România.

Personal, rămân optimist în vizibilizarea eforturilor dumneavoastră conjugate și, în acest sens, vă doresc succes!

 
Implicarea factorilor decizionali, premisă a unor acțiuni eficiente

În prima parte a lucrărilor, participanții au ascultat mesajul transmis de premierul Dacian Cioloș, salutul, precum și punctele de vedere asupra situației mineritului în țara noastră exprimate de membri ai Guvernului României, de reprezentanți ai ANRM și de președintele AGIR și al ASTR. Partea a doua a fost consacrată unor discuții interactive în patru module distincte, câte unul dedicat problemelor legate de cele patru ministere implicate în conducerea și coordonarea activității miniere din țara noastră. Fiecare modul a fost moderat de reprezentanți ai forului central respectiv.

În cuvântul său, Gheorghe Duțu, președintele ANRM, a pus accentul pe stările de fapt din prezent, caracterizate prin diminuarea semnificativă a activității miniere din România. S-a remarcat că singurul reviriment s-a înregistrat în exploatarea minieră a materialelor de construcții. Restrângerea activității în minerit este un fenomen manifestat la nivelul întregii Uniuni Europene, care importă peste 75% din necesarul de minereuri. Vorbitorul a reamintit că legislația din țara noastră permite participarea capitalului privat în activitățile miniere, dar unele prevederi impun îmbunătățiri. O problemă esențială rămâne armonizarea activităților din domeniul explorării și exploatării materiilor prime minerale cu necesitatea protejării mediului ambiant, acest proces impunând, uneori, măsuri contradictorii.

Conturarea unei imagini cuprinzătoare a situației actuale și a perspectivelor din domeniu a făcut obiectul tuturor intervențiilor din partea inaugurală a Forumului. În mod deosebit, s-a relevat că, înainte de 1990, în România, sectorul minier asigura locuri de muncă, direct și indirect, pentru mai mult de un milion de oameni. În cele 14 zone de profil din țară, peste 150 de localități depindeau de minerit, iar această activitate era desfășurată numai în sectorul non-energetic de peste 65 000 de persoane. În 2014, în acest sector mai lucrau doar 2000 de persoane, dar potențialul încă rămâne important. O radiografie detaliată a stării actuale a acestui sector în Romania a fost efectuată în lucrarea „LA HOTARUL DINTRE MILENII, MINERITUL, ÎNCOTRO?" de Nicolae Bud, căreia Univers ingineresc i-a dedicat o amplă prezentare în nr. 3/2016, primită cu deosebit interes de participanți.

În continuarea primei părți a lucrărilor, Sorin Sergiu Chelmu, secretar general al Guvernului, a subliniat că esențială pentru minerit, ca, de altfel, pentru orice altă activitate economico-socială, este alinierea la standardele europene. După opinia vorbitorului, înainte de 1990, dezvoltarea domeniului a fost „exagerată", ceea ce, ulterior, a creat probleme grave privind eficiența economică și protecția mediului. S-a apreciat că industria minieră trebuie să redevină o activitate importantă în momentul actual în Romania, luându-se în considerare atât resursele, cât și necesitățile reale din prezent și în perspectivă. Între altele, s-a menționat că nu se mai exploatează minereuri radioactive, iar pentru minereuri metalifere mai sunt deschise 2 - 3 unități. Și la sare s-a diminuat producția, mai ales din cauza costurilor prea mari. Progrese s-au înregistrat doar în exploatarea apelor minerale. În alte state europene s-au găsit soluții viabile pentru problemele mineritului, inclusiv în ceea ce privește pregătirea personalului de specialitate și promovarea rezultatelor cercetării tehnologice avan-sate. Secretarul general al Guvernului și-a exprimat speranța că Forumul Minier Român va face o radiografie a situației actuale ca punct de plecare în elaborarea de soluții care să-și dovedească eficiența economico-socială.

Președintele AGIR și al ASTR, Mihai Mihăiță, i-a salutat pe participanți și a reiterat disponibilitatea comunității inginerești din țara noastră de a contribui la redresarea sectorului minier, prin conectarea acestuia la cerințele din prezent și din viitor. Vorbitorul a apreciat prezența la lucrările Forumului a unor membri ai Guvernului, a unor conducători de instituții centrale drept o dovadă concludentă a interesului față de situația mineritului din România și față de căile de îmbunătățire a stărilor de fapt care, pe bună dreptate, constituie o preocupare deosebită nu numai a celor care lucrează în acest domeniu, ci și a întregii societăți. De asemenea, a considerat că soluțiile rezultate din dezbateri vor fi sintetizate într-un studiu care să permită factorilor decidenți să adopte măsurile care se impun.

În intervenția sa, viceprim-ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, a apreciat că, așa cum se înfățișează în prezent, mineritul din România confirmă că resursele disponibile nu sunt folosite în mod adecvat. În acest sens, a dat drept exemplu numeroasele halde de steril aflate în diferite zone miniere, fiind posibilă procesarea atât pentru ecologizare, cât și pentru extragerea reziduală a substanțelor minerale utile prin procedee tehnologice moderne. Deosebit de importantă este recunoașterea faptului că minele din România s-au închis prea repede. Domeniul care face obiectul Forumului are un potențial important care va putea fi mult mai bine fructificat prin conjugarea tuturor factorilor, de la cercetare la transfer tehnologic, de la promovarea unei viziuni strategice până la conlucrarea cu partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale, inclusiv cele care, în momentul de față, se opun mineritului. Exploatarea resurselor minerale trebuie realizată în armonie cu mediul ambiant și cu dorințele locuitorilor din zonele respective. În opinia viceprim-ministrului, există cel puțin trei obstacole principale care trebuie depășite. Primul vizează deficitul de specialiști în ANRM și în ministere. Numeroși specialiști s-au pensionat ori au plecat în domeniul privat, în timp ce multe posturi au fost ocupate pe criterii politice. Al doilea obstacol privește îmbunătățirea cadrului legal, care a devenit prea birocratic. Din păcate, lupta cu birocrația este un proces extrem de dificil, dar trebuie desfășurată cu toată convingerea, deoarece, în caz contrar, este imposibilă redresarea mineritului, ca, de altfel, a întregii economii. Al treilea obstacol este legat de persistența unor mentalități revolute, inclusiv în ceea ce privește promovarea transparenței, reevaluarea conceptului de secret de stat.

Racordarea la politicile și strategiile UE

A luat apoi cuvântul Alexandru Nicolici, președintele APMA, care a prezentat o amplă prelegere referitoare la politicile UE în domeniul resurselor minerale, cu accent pe concluziile primului Forum European de Minerit și Explorare ce a avut loc la Viena sub deviza Revitalizarea mineritului în Europa. Conform datelor din World Mining Report 2015, producția minieră din țările europene este modestă în comparație cu producția la nivel mondial. Analiza furnizorilor globali principali din 54 de materiale miniere arată că 90% din producția totală provine din țări extra-europene. În cazul materialelor critice, ponderea este și mai mare. Europa rămâne unul dintre cei mai mari consumatori de materii prime minerale și extrem de dependentă de importuri. În schimb, suprafața relativ redusă a Europei are o varietate geologică remarcabilă; ea conține o mare bogăție de resurse care aparțin grupelor majore de minerale. Sub aspect istoric, este de subliniat că, începând din secolul al XIX-lea, economiile industriale de pe continent au fost construite prin utilizarea resurselor de metale și cărbune. Politicile promovate în ultimele decenii au contribuit la marginalizarea mineritului, necesitățile fiind acoperite într-o măsură tot mai mare din importuri. Experiențele negative au determinat revizuirea acestor politici. Statele membre ale UE, precum și celelalte state europene au început să recunoască avantajele oferite de explorarea resurselor naturale situate, cum se spune, „în apropierea casei". Asigurarea accesului sigur, durabil și fără perturbații la materiile prime exploatabile constituie o preocupare crescândă în interiorul UE, precum și pe întregul glob.

Vorbitorul a relatat că, în timpul Forumului European, participanții au realizat un sondaj de opinie cu tema: „Este Europa deschisă mineritului?" Răspunsurile s-au primit de la companii și persoane implicate în proiecte miniere din 24 de țări de pe continent. Rezultatele sondajului au arătat că există zece factori care influențează viitorul mineritului în țările europene. Cei mai mulți participanți au indicat legislația ca principal factor care afectează dezvoltarea mineritului. În continuare, au fost menționate: gradul de accesibilitate a informațiilor care includ datele geologice; istoria explorării; operațiunile curente de explorare și minerit; modul de utilizare curent și regimul de proprietate asupra terenului; operațiile de explorare și minerit în desfășurare; procedeele de obținere a licențelor; necesitățile de reglementare specifice naționale și locale; politicile de mediu. Cel de-al treilea grup de factori importanți vizează atitudinea față de operațiunile miniere a guvernelor, autorităților locale, populației și mass media. Au mai fost amintite perspectiva geologică, disponibilitatea terenurilor pentru explorare, impactul corupției asupra activităților specifice, costul forței de muncă, barierele culturale sau de limbă, dificultatea înregistrării unei companii, disponibilitatea forței de muncă, precum și calitatea și accesul la infrastructura de transport din fiecare stat. Detalii despre rezultatele sondajului, inclusiv în România, privind factorii amintiți se găsesc în Raportul de pe site-ul www.minexeurope.com/2015/.

Optimul pe care numai specialiștii îl pot propune și concretiza

În partea a doua a reuniunii, au fost aprofundate principalele aspecte subordonate obiectivului asumat de toți participanții, și anume elaborarea unei viziuni strategice în vederea redresării mineritului în România.

Primul modul a vizat domeniile de activitate care sunt în competența Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA). Moderatorul, Sorin Găman, director general al Direcției Generale Resurse Minerale a arătat că MECRMA a elaborat o strategie minieră încă din 2009, dar lucrurile au rămas în stadiul respectiv. Textul strategiei se află pe site-ul ministerului din 2012, însă fără a fi dezbătut în vederea trecerii la acțiune. Vorbitorul a mai arătat că Legea minelor este în vigoare de 11 ani, ceea ce a impus și impune, în continuare, o regândire a prevederilor pentru a fi puse în acord cu noile cerințe.

În timpul discuțiilor, Alexandru Nicolici a reiterat faptul că există o durată exagerat de mare a procesului de aprobare/avizare a licențelor de explorare sau exploatare. Pe de altă parte, numeroase ONG-uri acționează astfel încât, fără a avea competența necesară, creează în societate o stare de spirit nefavorabilă redresării mineritului. Asemenea acțiuni se cer contracarate prin îmbunătățirea comunicării cu cetățenii, prin implicarea mai activă a adevăraților specialiști în clarificarea aspectelor care fac obiectul unor controverse care denigrează operațiunile miniere fără a avea însă competențe în domeniu. Accentuarea transparenței va contribui, la rândul ei, la clarificarea opiniei publice.

Luând cuvântul, Dan Onescu, managerul unei companii de explorare geologică și geofizică, a subliniat că operațiunile miniere sunt extrem de costisitoare și rar se găsesc investitori români capabili financiar și doritori să se implice în dezvoltarea acestui sector. Pe de altă parte, investitorii străini au de depășit multe impedimente, dintre care mai grave sunt cele legate de secretul exagerat al informațiilor miniere și de întârzierile în procesul de aprobare/avizare a lucrărilor.

Modulul dedicat problemelor de mediu a fost moderat de Viorel Lascu, secretar de stat în ministerul de profil. Discuțiile s-au referit atât la proceduri și corelări interinstituționale specifice, cât și la riscul de mediu, inclusiv la monitorizarea acestuia. S-au făcut unele propuneri de îmbunătățire a legislației și de simplificare a procedurilor. S-a dat ca exemplu, între altele, durata mare de aprobare a unui foraj puțin adânc de explorare. Acest foraj poate fi efectuat într-o săptămână, însă pentru obținerea aprobării se așteaptă luni de zile și se solicită o documentație echivalentă pentru o construcție mare, realizată de-a lungul mai multor ani.

Modulul al treilea a avut ca moderator pe Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP). S-au examinat aspecte legate de opțiunile de finanțare, precum și de redevențe și taxe colaterale. S-a anunțat că în curând va fi elaborată o lege a redevențelor, solicitându-se insistent consultarea, în timp util, și a agenților economici de profil.

Ultimul modul, centrat pe examinarea unor probleme juridice, a fost moderat de Dragoș Condrea, de la Secretariatul General al Guvernului, și Ninel Paianjen, jurist la ANRM. S-a explicat că, din punct de vedere juridic, o licență pentru operațiuni miniere reprezintă un contract administrativ între stat și operator, contract care nu are un caracter strict privat, deoarece raportul dintre părți nu este de egalitate. Obligațiile nu se stabilesc prin negociere, ci sunt fixate prin lege. Un pilon al licențelor îl reprezintă stabilitatea. Elementele concesiunii rămân nemodificate pe toată durata contractului. S-a mai arătat că Ministerul Justiției nu acționează pe fond, ci doar verifică legalitatea documentelor.

În timpul Forumului au fost emise numeroase idei și propuneri. În final, s-a instituit un Grup de lucru care să centralizeze punctele de vedere exprimate de participanți, urmând să fie prezentate într-o formă adecvată organelor decizionale ca soluții posibile la problemele prioritare ale mineritului din România.

Toți cei care au urmărit lucrările Forumului au avut prilejul să consemneze numeroase aprecieri pozitive privind implicarea inginerului Nicolae Bud, cunoscut și ca un important militant civic pentru redresarea mineritului în țara noastră, cel care a avut o contribuție deosebită la succesul importantei reuniuni.

În exclusivitate

Opinii ale reprezentanților Guvernului

 

Într-o pauză a lucrărilor, din partea redacției „Univers ingineresc" le-au fost adresate întrebări viceprim-ministrului, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Borc, și secretarului general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu.

Univers ingineresc: Domnule viceprim-ministru, în cuvântul dvs. v-ați referit la necesitatea elaborării unei strategii pe termen lung în domeniul mineritului românesc. Asemenea strategii s-au mai elaborat. Ce elemente noi poate să aducă încă un asemenea document?

Costin Borc: Aceste elemente noi decurg din ceea ce s-a acumulat între timp ca experiență...

U.I.: ...bănuim că este vorba și despre experiența negativă.

C.B.: Bineînțeles. Unele dintre cele mai folositoare învățăminte le tragem tocmai din ceea ce nu s-a făcut așa cum trebuie. Deci, acesta ar fi un prim element. Celălalt decurge dintr-o altă necesitate, respectiv din luarea în considerare a principiilor de dezvoltare comune cu Uniunea Europeană, dar care se cer armonizate și corelate cu prevederile din legislația românească incidentă cu Legea minelor.

U.I.: Act normativ care, de multă vreme, se promite că va fi adaptat tocmai la cerințele evocate de dvs.

C.B.: Așa este, dar actualul Guvern este decis să acționeze operativ și în această direcție. România este interesată în tot ceea ce face să-și alinieze comportamentul la standardele proprii comunității europene din care face parte, să garanteze cetățenilor săi o existență demnă și prosperă, fiind de datoria noastră să gestionăm eficient și responsabil resursele minerale.

U.I.: Sigur, este o declarație de principii care merită aprecieri pozitive. Din păcate, însă, nu totdeauna principiile corecte au fost însoțite de măsuri adecvate.

C.B.: Și acesta este un aspect pe care actualul Guvern nu-l ignoră. Noi promovăm o orientare pragmatică, urmărind crearea de premise favorabile pentru investitori și pentru găsirea unor soluții care să elimine barierele birocratice, în așa fel încât să se poată relansa activitatea în domeniul exploatării resurselor. De asemenea, prin modificarea legislației - așa cum ați apreciat și dvs. - se va putea relua exploatarea unor perimetre închise cu posibilitatea creării unor noi locuri de muncă.

U.I.:Ați putea concretiza?

C.B.: Deocamdată, soluțiile sunt în studiu...

U.I.: Ceea ce ați reiterat și la întâlnirea pe care ați avut-o cu sindicaliștii protestatari de la Complexul Energetic Oltenia.

C.B.: Exact. Analizele la care mă refer se vor desfășura inclusiv cu participarea reprezentanților sindicatelor. În același mod, vom proceda și în cazul Complexului Energetic Hunedoara.

U.I.: Ați avansat și ideea reducerii, în continuare, a numărului de locuri de muncă în vederea eficientizării activității. Cum se împacă aceasta cu ceea ce ați spus în legătură cu „posibilitatea creării unor noi locuri de muncă"?

C.B.: Sigur, luăm în considerare în cel mai serios mod cu putință analizarea justificării din punct de vedere economic și social a fiecărui loc de muncă. Vom acționa astfel încât, odată cu eliminarea unor locuri de muncă ineficiente, să creăm altele, poate mai numeroase, care să aducă valoare adăugată în mod real și să susțină relansarea mineritului exclusiv pe baze moderne, profitabile, care să asigure dezvoltarea durabilă a acestei deosebit de importante industrii.

*

Prezent la lucrările Forumului, secretarul general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu, a fost solicitat, de asemenea, de redacția publicației noastre să-și exprime opiniile.

Univers ingineresc: Față de cele afirmate de dl viceprim-ministru Borc, ce ați avea de adăugat mai ales în ceea ce privește promovarea unei viziuni strategice corespunzătoare cerințelor actuale și de perspectivă?

Sorin Sergiu Chelmu: În ceea ce mă privește, aș remarca și ceea ce ați relevat dvs., și anume precedentele.

 

U.I.: La ce vă referiți în mod concret?

S.S.C.: Mă refer la faptul că, în întreaga perioadă postdecembristă, s-au înregistrat numeroase tentative de elaborare a unor strategii pe termen lung în vederea restructurării industriei miniere pentru valorificarea superioară a unor importante resurse necesare economiei românești. Peste multe asemenea strategii s-a așternut praful.

U.I.: Ce vă face să credeți că un nou demers în acest sens va avea un alt „destin"?

S.S.C.: Mizez pe abordarea nouă a guvernului actual, și anume aceea că o nouă strategie va fi rodul unei reale consultări cu partenerii sociali.

U.I.: Numai că, actualul guvern are puțin timp la dispoziție pentru a atinge un asemenea obiectiv.

S.S.C.: Evident, nu pornim de la zero. Vom ține seama de tot ceea ce s-a conceput realist până acum. Strategiile pe care Guvernul le are în derulare sau în stadiu de proiect vor ține în principal seama de promovarea creșterii și prosperității interne, de necesitatea consolidării politicilor privind resursele minerale, de securizarea furnizării de materii prime, prioritar din producția internă. Vom ține seama de imperativul reprezentat de reducerea impactului asupra mediului și, nu în ultimul rând, de îmbunătățirea imaginii țării noastre cu privire la potențialul de materii prime minerale pe care încă putem să îl punem în valoare.

U.I.: Așa cum am remarcat și în scurta convorbire cu dl viceprim-ministru Costin Borc, vă întrebăm și pe dvs.: cum și când se va trece de la proclamarea principiilor la acțiune?

S.S.C.: O facem și în momentul de față. Participarea reprezentanților Guvernului la acest important Forum este, după opinia mea, un semnal puternic de angajare activă, operativă la procesul identificării soluțiilor pe care specialiștii le vor avansa. Este deosebit de important că va fi înființat un Grup de lucru la Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, cu participarea prioritară a specialiștilor, Grup de lucru care va elabora un set de soluții, în viziunea strategică enunțată, soluții care, în întreaga perioadă de funcționare a actualului Guvern, vor fi puse în practică nu numai prin prisma urgențelor, ci și a amintitei viziuni strategice de largă perspectivă.