English
Este de domeniul evidenței progresul înregistrat în asigurarea transparenței în activitatea autorităților publice. Avem în vedere în special publicarea sistematică a datelor statistice oficiale referitoare la un număr semnificativ de indicatori ai dezvoltării economice și sociale. Publicarea respectivelor date potrivit unui calendar armonizat cu cele ale unor structuri comunitare și internaționale, precum Eurostat, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Organizația Internațională a Muncii permite cunoașterea sistematică a unor procese și fenomene de larg interes, inclusiv pentru comunitatea inginerească.
Întrucât la ordinea zilei se află tema bugetului pe anul în curs (temă prezentă, cu accente net populiste, în actuala campanie electorală), însoțim considerațiile de mai sus cu datele furnizate recent de Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, ni se aduce la cunoștință că, în primul trimestru din 2016, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un excedent de 3 miliarde lei, respectiv 0,4% din PIB. Desigur, pe capitole de venituri și cheltuieli, situațiile sunt diferite; în timp ce, bunăoară, la impozitul pe profit, față de perioada corespunzătoare din 2015, s-a înregistrat o creștere de 26,2%, la TVA a intervenit o scădere de 1,7%. Nu ne propunem o analiză detaliată a execuției bugetare, ci doar sublinierea faptului că balanța dintre excedent și deficit în numeroase alte domenii reprezintă un criteriu de neînlocuit în evaluarea „mersului“ economiei românești, a societății noastre, în ansamblul ei.
Nu orice excedent este pozitiv, după cum nu orice deficit apare automat drept negativ. În condițiile în care au mai rămas bani de cheltuit, dar ritmul investițiilor este, încă, sub cel programat, excedentul indică și unele deficiențe în gestionarea banului public. Sau un deficit mai mare la balanța de plăți, în condițiile în care s-au acoperit nevoi reale din domenii precum educația, sănătatea, gospodăria comunală, cultura, nu reprezintă altceva decât o strict necesară investiție în viitor.
Dacă extindem aria analizei la indicatori de o altă natură, cum ar fi, de pildă, gradul de încredere în diferite domenii de activitate și, inevitabil, în persoane, ne dăm seama că raportul dintre excedent și deficit are o valoare universală. De obicei, sondajele de opinie măsoară tocmai acest raport. Câteva exemplificări vor fi, credem, de natură să aprofundeze aceste aspecte.
În fiecare lună, Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, prestigioase companii de consultanță cu arie de acțiune internațională publică rezultatele unor investigații sociologice pe teme de foarte mare interes. Astfel, se măsoară gradul de optimism și de pesimism mai ales în ceea ce privește evoluția economiei țării. Cele mai recente răspunsuri la chestionarele tip indică, după opinia unor analiști, un deficit de încredere și un excedent de optimism. Aparent, avem de-a face cu un paradox, dar, dacă luăm drept termeni de comparație perioadele precedente, se poate identifica lesne un trend care este simetric chiar graficului de evoluție a economiei românești.
În acest context, merită să facem trimitere la indicatorul de încredere macroeconomică calculat de analiștii CFA (Chartered Financial Analyst). Sunt luate în considerare în special condițiile curente de business, situația de pe piața muncii, ratele dobânzilor, deci, elemente concludente, care pot genera mai multă sau mai puțină încredere. Tot date referitoare la primul trimestru arată că, în luna martie, s-a înregistrat valoarea de 59,7 puncte, în creștere față de perioada anterioară. Explicația constă în existența unor procese pozitive în toate domeniile examinate.
Ca și în oricare alt domeniu, stadiul atins într-un anumit moment nu reprezintă o garanție absolută pentru extrapolări. Mai ales într-un an electoral, există permanent pericolul unor derapaje și, tocmai de aceea, sunt de preferat un deficit de populism și un excedent de responsabilitate.
